Încadrarea ca polițiști a funcționarilor de la contabilitate, juridic și resurse umane costă în plus Ministerul Afacerilor Interne circa 70 milioane de euro pe an. Cu banii aceștia, spun sindicaliștii, ar putea fi angajați 20.000 de polițiști, care ar acoperi, în parte, deficitul major din sistem.
Contabilii, juriștii, cei de la resurse umane, dar și alții din structurile de suport sunt o adevărată gaură neagră în bugetul Ministerului Afacerilor Interne. Deși declară sus și tare că vrea să eficientizeze activitatea, ministrul Marcel Vela, la fel ca și ceilalți miniștri, refuză să ia măsuri pentru rezolvarea acestei situații absurde. ”Funcția de poliție este destinată pentru protecția ordinii publice și nu înțeleg cum protejează contabilii, juriștii sau cei de la resurse umane. Apar tot felul de statistici, cum că ar fi un polițist la mia de locuitori, care nu au nicio legătură cu realitatea. Și de aceea apare nemulțumirea cetățenilor, care au sentimentul că serviciul de poliție nu este performant. Cum să fie performant când nu există necesarul de polițiști. Din cei aproape 60.000 de polițiști, aproape 30% sunt din structurile de suport. Și avem, astfel, o utilizare ineficientă a resurselor, a banilor. S-a ajuns ca un simplu contabil din MAI să iasă la pensie, cu pensie de serviciu, la 47 de ani. Cum este posibil? Rațiunea pentru care la polițiștii din anumite structuri, care lucrează în condiții grele, s-a acceptat ieșirea la pensie mai devreme a fost uzura acestora, stresul psihologic și fizic, care provoacă o îmbătrânire accelerată a lor. Pe grupurile de pe rețelele de socializare, la fiecare 3-4 zile văd câte un anunț cu un fost polițist care a murit la câteva zile sau la doi-trei ani după ce a ieșit la pensie. Există acest aparat central al Ministerului de Interne, care este structura imediat subordonată ministrului, ăștia toți sunt structuri de suport și niciuna din direcția operativă. Avem direcția generală juridică, direcția generală financiară, direcția generală resurse umane. Nu există o direcție generală a poliției judiciare sau a poliției de ordine publică, tot aparatul central înseamnă eminamente structuri de suport. Și cum putem noi penetra acest scut, să ajungem la ministru ca să-l convingem că lucrurile nu trebuie să stea așa? Eu sunt foarte frustrat, pentru că văd problema asta ca fiind una uriașă și mi se pare simplu de rezolvat, dar nu se vrea. Când i-am zis ministrului Vela despre această problemă, pentru câteva secunde s-a văzut în ochii lui că pare interesat, dar în același timp directorii din MAI de lângă el, care erau, bineînțeles, din structurile de suport, s-au înroșit la față. A zis Vela că este interesant ce spun și asta a fost tot”, ne-a declarat Emil Pășcuț, președintele Sindicatului Polițiștilor Diamantul.
O mie de posturi de poliție cu WC în curte
Transformarea angajaților din structurile de suport în simpli funcționari ar însemna economii fabuloase la bugetul MAI, spun sindicaliștii. ”Apar tot felul de discuții pe managementul banilor, dar nu se creează o abordare tehnică. Economiile ar fi enorme, pentru că MAI are aproape 20.000 de oameni din structurile de suport. Gândiți-vă că un polițist primește normă de hrană și normă de echipament, în valoare de 1.300 lei pe lună. Dacă s-ar tăia acești bani de la contabili, juriști și resurse umane, ar ieși o economie de 6 milioane de euro pe lună, bani cu care s-ar putea cumpăra autoturisme, că avem un deficit enorm. Apoi, avem peste 1.000 de posturi de poliție care au W.C.-ul în curte. În plus, dacă le iei funcțiile de poliție acestor funcționari, ele rămân vacante și atunci ai posibilitatea să angajezi polițiști care să lucreze efectiv în această activitate. Populația are nevoie de polițiști, ca să crească sentimentul acesta de siguranță. Chiar și așa, cu numărul ăsta falsificat, care ia în considerare și structurile de suport, tot avem un deficit mare de polițiști”, ne-a mai precizat președintele Sindicatului Polițiștilor Diamantul, Emil Pășcuț.