Guvernul vrea eliberare condiționată pentru violatori și criminali

Propunerea deputaților privind exceptarea de la beneficiul eliberării condiționate a pedofililor și a criminalor a fost respinsă de Guvern, care a precizat că nu susține un astfel de proiect legislativ. Motivația Executivului a fost că, prin posibilitatea obținerii libertății, deținuții se vor reintegra în societate și nu vor mai recidiva.

Guvernul Dăncilă a dat un aviz de nesusținere a unei inițiative legislative parlamentare prin care era modificat Codul Penal. Proiectul de act normativ introducea un nou alineat la articolul 100, în care era interzisă eliberarea înainte de termenul executării pedepsei a persoanelor care au săvârșit infracțiuni ca omorul, omorul calificat, violul, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria calificată și tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, precum și unele infracțiuni de corupție și serviciu. ”Liberarea condiționată este o formă de individualizare postcondamnatorie a executării pedepsei închisorii ce poate fi dispusă de instanța de judecată, măsură justificată de buna conduită a condamnatului în timpul executării pedepsei privative de libertate. Aprecierea bunei conduite se face prin raportare la stăruința în muncă, disciplina în comportamentul adoptat în perioada executării pedepsei, fiind necesar ca persoana condamnată să dea dovezi temeinice de îndreptare (participarea la programe educaționale, de asistență psihologică, asistență socială și muncă, absența sancțiunilor disciplinare aplicate în cadrul locurilor de detenție). Liberarea condiționată se înfățișează ca o măsură menită să stimuleze persoanele condamnate să îmbrățișeze o bună conduită pe parcursul executării pedepsei privative de libertate care să conducă la reintegrarea socială a acestor persoane și la prevenirea recidivei. Măsura liberării condiționate constă în punerea în libertate a persoanei condamnate, înainte de executarea în întregime a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, dacă sunt îndeplinite condițiile strict și limitativ prevăzute de lege. Chiar dacă respectivele condiții sunt cumulativ întrunite, această împrejurare nu îi conferă un drept condamnatului, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată”, se arată în actul emis de guvern care respinge propunerea legislativă.

Eliberarea deținuților ar reduce infracțiunile

Guvernul mai aduce ca argument și jurisprudența Curții de la Strasbourg în care se arată că „liberarea condiționată are scop asistența deținuților de a trece de la viața penitenciară la viața supusă legilor în comunitate prin condițiile post-eliberare și supraveghere care promovează și contribuie la siguranța publică și reducerea infracțiunilor în comunitate”. ”Nereglementarea pentru persoanele condamnate a dreptului de a beneficia de liberare condiționată, cel puțin la nivel teoretic, indiferent de natura infracțiunii săvârșite, de gravitatea acesteia ori de natura pedepsei (detențiune pe viață ori pedeapsa cu închisoare pe o anumită perioadă) este apreciat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca fiind contrar art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care statuează că nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Prin urmare, modificarea reglementării de lege lata a liberării condiționate prin exceptarea de la această vocație legală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni precum omor, omor calificat, viol, act sexual cu un minor, tâlhărie, tâlhărie care a avut ca urmare moartea victimei și unele infracțiuni de corupție și serviciu (darea de mită, luarea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență și abuzul în serviciu) este de natură să comporte aspecte de neconstituționalitate prin instituirea unor discriminări de tratament între persoanele condamnate la pedepse privative de libertate și prin nerespectarea actelor și tratatelor internaționale la care România este parte și care trebuie respectate în temeiul art. 11 și art. 20 din Constituția României, republicată”, se arată în documentul elaborat de Guvernul României.