Ceea ce face acum Guvernul Mihai Tudose are legatura cu celebrul program de guvernare al PSD cum are legatura si PSD cu administrarea tarii. Dupa sapte luni de la lansare, programul isi arata adevarata valoare. Pare mai degraba o culegere de basme si zicatori. Rand pe rand, capii ministerelor isi dau seama ca unele prevederi pur si simplu nu pot fi aplicate, altele poate doar partial, iar cele mai multe trebuie uitate.
De ce a mai fost creat programul pe care PSD a batut atata moneda este greu de inteles in conditiile in care masurile cad una dupa alta, dovedindu-si fie ineficienta, fie imposibilitatea punerii in practica. Doar cat sa atraga un electorat indeobste naiv, gata oricand sa livreze cantitatea de voturi necesara obtinerii puterii?
Calcule cu vorbe
Cun un aer degajat, premierul Mihai Tudose a concluzionat ca taxa de solidaritate poate fi trecuta la capitolul „discutate si uitate”. Se pare ca toate calculele legate de avantajele pe care le-ar aduce la bugetul de stat introducerea unei astfel de masuri au demonstrat ca „era prea putin pentru a face ceva”. Asa o fi. Nu stiu cum se fac socotelile pentru asa ceva, nu ma pricep. Dar imi permit sa intreb, fara intentia de a agita si mai mult apele si asa tulburi, nu a facut nimeni calculele astea nu inainte de a fi luate in dicutie, ci inainte de a fi introduse in programul de guvernare? Sau atunci socotelile se faceau numai cu vorbe, lasand cifele la o parte? A rezultat un simplu „e mai mare deranjul pentru asa ceva”, rostit de premier.
Simpla curiozitate jurnalistica
Nu este pentru prima oara cand Guvernul Mihai Tudose descopera ca e mai bine sa se razgandeasca. S-a facut tam-tam, si inca ce tam-tam, pe impozitul pe cifra de afaceri. Se incerca, firesc, o stopare a matrapazlacurilor financiare prin care banii se scurgeau in strainatate, la firmele mama, iar de acolo in paradisuri financiare. Insa companiile multinationale au marait de s-a auzit pana la Bruxelles, daca nu cumva, mai simplu, au pus mana pe telefon si au sunat direct. In tara, Dragnea se facea leu-paraleu la televiziuni, si incerca sa convinga lumea de legalitatea masurii. Numai ca, in drum spre Bruxelles, premierul Mihai Tudose anunta chiar din avion ca s-a razgandit si ca „impozitul pe cifra de afaceri este un subiect inchis”. Mai mult, dintr-o data Liviu Dragnea si-a adus si el aminte ca simularile aratau ca masura ar fi produs efecte bune intr-o anumita privinta, dar „ar fi afectat societatile comerciale din Romania care actioneaza corect si isi platesc in mod onest datoriile catre stat”. Intreb si eu, dintr-o simpla curiozitate jurnalistica, simularile astea nu s-au facut inainte ca masura sa fie introdusa in programul de guvernare?
Facem alt program
TVA zero la publicitate. Prevedere din programul din guvernare. Si ce daca? Guvernul s-a razgandit. Salarii care au crescut sau au scazut de la razgandire la alta. Apoi, daca nu e in primavara, va fi la toamna, la iarna sau in al cincilea anotimp. Daca nu anul asta, in anii urmatori. Pensii care se incurca in alte si alte razgandiri. Programul PSD nu spune nimeni ca nu ar fi bun. De fapt, corect ar fi bun pana nu se gaseste cineva sa anunte: ne-am razgandit, facem altul.
