Guvernul lansează politica economică a NIMICULUI

Asociația Oamenilor de Afaceri critică absența unor măsuri guvernamentale care să salveze economia din colaps. Programul IMM Invest este doar praf în ochi, pentru că banii alocați sunt insuficienți, iar ritmul de acordare a creditelor bagă firmele în faliment.

Ritmul de aprobare a dosarelor depuse de firme pentru accesarea creditelor cu dobândă subvenționată de stat este atât de lent, încât, până la aprobarea dosarelor, este de așteptat ca marea majoritate să intre în faliment, atrag atenția reprezentanții Asociației Oamenilor de Afaceri din România. În plus, banii alocați pentru programul IMM Invest sunt absolut insuficienți pentru a evita o prăbușire catastrofică a economiei. ”Deocamdată, 12 este cifra oficială a firmelor care au beneficiat de programul IMM Invest. Am văzut acum că președintele Fondului Național de Garantare a spus că, până la sfârșitul lunii, din cele 5.000 de dosare care sunt în examinare la bănci, o să crească foarte mult numărul. Până când nu avem alte confirmări și alte cifre, folosim cifrele pe care ni le comunică. Conducerea Fondului Național de Garantare a afirmat că, din cele 40.000 de dosare depuse, doar 5.000 se află în examinare la bănci. Prima întrebare ar fi ce s-a întâmplat cu celelalte 35.000 de dosare, iar a doua întrebare, mult mai profundă, este dacă regulile bancare sunt aplicate relativ strict, atunci de ce mai avem nevoie de acest sistem, de această triere. Pentru că, în final, este vorba despre credite, adică sunt bani care vor trebui dați înapoi. Contribuția statului este garantarea și dobânda zero. Deocamdată programul nu este lămuritor cât de eficient este. Este clar că nu merge foarte ușor și este clar că băncile, deși s-au înscris la program, rămân foarte atente la procedurile lor interne. Numărul total al celor care au depus dosare pentru credite prin IMM Invest a fost de 100.000, iar teoretic numărul ar trebui să crească permanent, pentru că, așa cum s-a anunțat, programul este cu depunere continuă. Limita creditului este de 10 milioane de lei, iar noi estimăm că doar 4.000 de firme vor beneficia de aceste credite, având în vedere că suma alocată de stat pe acest program este de doar 15 miliarde de lei. Ideea este că merge destul de greu și, dacă creditele se acordă în următoarele 6 luni, nu se știe câte firme vor mai rezista până atunci”, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Lipsesc comenzile pentru producția internă

Conducerea AOAR arată că lipsesc măsurile de stimulare a producției interne, mai ales în această perioadă de ridicare a interdicției europene de sprijinire a societăților autohtone. ”Problema care se pune este că ar trebui făcută o prioritizare, pe anumite domenii. Ar fi de dorit ca Guvernul să-i sprijine pe toți cei care cumpără instalații mobile de irigații, pe producătorii care fac instalații de irigat, să-i sprijine pe cei care cumpără instalații pentru procesarea legumelor și fructelor, care încep să conteze din ce în ce mai mult, pentru că vor fi cantități în exces, începând cu roșiile din programul tomata, să-i sprijine pe cei care fac sisteme de încălzire locală. Se poate merge până la comenzi de rame de metrou, de tramvaie, de locomotive și vagoane de la producătorii interni, pentru că alte state așa procedează în această perioadă de relaxare a regulilor europene. La noi nu se folosește această perioadă de relaxare decât în ceea ce privește deficitul bugetar și cheltuielile legate de sănătate. Ceea ce ne îngrijorează este că avem 310.000 de angajați în șomaj tehnic și încă 50.000 concediați în industria prelucrătoare, dintr-un total de 1,2 milioane câți erau înainte de pandemie. Și nu se știe câte din locurile de muncă vor mai putea fi păstrate în această industrie, cea care contribuie cu 23-24% la PIB. Și vorbim aici de extracție, petrol, gaze, textile și pielărie. Avem și 25.000 de șomeri din construcții, deși acest sector nu ar trebui să aibă șomaj, ar trebui să aibă mai multe locuri de muncă, pentru că avem de construit”, ne-a mai precizat secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan.