Guvernul dă iama în medicii de familie

Cabinetele de medicină de familie vor intra și ele, alături de spitale, în procedura de acreditare. Standardele pe care trebuie să le îndeplinească în ce privește calitatea serviciilor oferite sunt destul de greu de atins, mai ales că mulți dintre medicii de familie au renunțat la activitatea principală pe care o au, aceea de prevenție a îmbolnăvirilor.

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), instituție aflată în subordinea Guvernului, a demarat procesul de acreditare a unităților din ambulatoriu. Printre acestea se numără și medicina de familie și serviciile de ambulanță. Chiar dacă, deocamdată, acreditarea nu este obligatorie pentru medicii de familie, aceștia au început deja să solicite înscrierea pentru evaluare, conștienți fiind de importanța certificării calității serviciilor medicale oferite populației. Acreditarea pentru aceștia se va dovedi însă destul de dificilă, având în vedere absența serviciilor principale pe care ar trebui să le presteze. ”Ca să obțină acreditarea, medicii de familie trebuie să cunoască expunerea la risc a populației, că de fapt asta este specializarea lor, partea de prevenție, pe care uită să o facă. Asta au învățat, dar asta nu fac. Vor să fie specialiști în toate specialitățile numai în ceea ce știu ei să facă, nu. Trebuie făcută așa-numita riscogramă, fiecare pacient din listă să fie evaluat și să se determine ce riscuri are, de diabet, de boală cardiovasculară, de cancer. Chestia asta vehiculată cu înființarea unui institut de prevenție este o prostie, cel mai bine este ca medicii de familie să-și facă treaba, pentru că ei sunt cei care îi cunosc pe toți, îi au pe toți în evidență. Rolul lor ăsta este, de prevenție primară, de depistare din timp a bolilor. Dacă un pacient ajunge cu cancer de colon, cancer uterin sau de sân cu metastaze asta se cheamă eroare medicală, că nu a fost investigat din vreme ca să nu ajungă în stadiul ăsta. Eu, ca medic de familie, trebuie să invit pacienții la cabinet, să vorbesc cu oamenii, să le spun ce riscuri au, să-i trimit la analize. La cabinetele medicilor de familie nu ar trebui să fie aglomerație, pentru că îi poți planifica, pentru că, dacă nu-i planifici, vin așa, la nimereală. Medicii de familie ar mai trebui, totodată, să monitorizeze pacienții cu boli cronice, să urmărească dacă pacientul respectă tratamentul, dacă evoluția sub tratament este favorabilă, dacă nu, să-l trimită din nou la specialist sau să-i corecteze tratamentul. Au niște lucruri foarte importante de făcut, numai că nu le fac. Iar standardele de acreditare cer astfel de lucruri”, ne-a declarat Vasile Cepoi, președintele Autoritatății Naționale de Management al Calității în Sănătate.

20 minute, timp maxim de răspuns la urgențele majore

În cazul acreditării serviciilor de ambulanță criteriile vizează, în principal, pregătirea profesională a angajaților. ”La ambulanță se urmăresc aspecte ca dotarea corespunzătoare a mașinilor, pregătirea personalului, timpul de răspuns la solicitări, modul în care este organizat dispeceratul, cât de pregătit este cel de la dispecerat ca să-și dea seama dacă la capătul celălalt al firului este urgență sau nu, timpul de răspuns la solicitările considerate urgențe majore, care nu trebuie să fie mai mare de 15-20 de minute”, ne-a mai precizat dr.Vasile Cepoi, președintele ANMCS.