Grecia, care mai avea bani in buget doar pana la mijlocul acestei luni, a evitat in ultimul moment falimentul. Statul elen a primit bani de la FMI si dela UE pentru plata salarilor bugetare.
Creditorii internationali au ajuns la un acord cu statul elen, care a primit de la tarile din zona euro un imprumut de 5,8 miliarde de euro, iar de la FMI, inca 2,2 miliarde de euro. Banii au fost acordati, desi toata lumea a cazut de acord ca Grecia nu-si poate atinge nici pe departe tintele economice propuse pentru acest an (reducerea drastica a salariilor angajatilor la stat si a personalului bugetar, reducerea cheltuielilor bugetare etc.). Imprumutul va fi folosit de statul elen pentru evitarea intrarii in incapacitate de plata si pentru achitarea salariilor bugetarilor. Inainte de primirea banilor, oficialii greci avertizau ca vistieria statului urma sa se goleasca la mijlocul acestei luni sau, cel tarziu, la inceputul lunii noiembrie. Parlamentul slovac urma sa-si de acordul ieri seara asupra majorarii Fondului European de Stabilitate Financiara, la 440 miliarde euro, care ar asigura finantarea Greciei si ar putea capitaliza bancile din zona euro si va salva efectiv moneda euro de la pieire. Slovacia a anuntat ca nu vrea sa participe la salvarea altor state UE, iar parlamentarii slovaci nu luasera o decizie pana la inchiderea editiei.
Stergerea a 60% din datoriile statului elen
Liderul ministrilor europeni de Finante, luxemburghezul Jean-Claude Juncker a declarat luni seara intr-un interviu ca este posibila o reducere cu peste 60% a datoriilor Greciei. Pe de alta parte, Juncker a admis ca doar simpla stergere a datporiilor staului elen nu rezolva criza, dar acest lucru este necesar. Demnitarul a precizat ca statele membre UE trebuie sa ia toate masurile care se impun pentru ca un stat din zona euro sa nu intre in faliment. Juncker a recunoscut ca UE nu a avut o reactie corespunzatoare la criza din Grecia. „Gestionarea crizei nu a fost optima. Noi nu am fost suficient de rapizi”, a mai spus Juncker.
Rezolvarea crizei in stil „Nobel”
Criza datoriei din zona euro poate fi lesne de rezolvat, dupa parerea celor doi economisti americani laureati ai Premiului Nobel, Christopher Sims si Thomas Sargent. E adevarat, acestia scot din ecuatie elementul politic. Deci, fara interese politice, criza s-ar putea rezolva in trei „trepte”: stabilirea competentei fiscale a Bancii Centrale Europeane (BCE), stabilirea parametrilor de creditor ai BCE si definirea zonei euro ca state cu sarcini bugetare partajate!
