O piata a muncii tot mai dificil de inteles, cu probleme ce acum cativa ani pareau de neconceput. Lipsa personalului calificat loveste peste tot, nu doar in Romania, interesul pentru un job si respectul fata de munca devin notiuni perimate, sterse din vocabularul noii generatii. Devine normalitate convietuirea cu trandavia sau e momentul ca un declic sa readuca societatea la valorile din trecut? Iata intrebarea care preocupa specialistii din domeniu, de la manageri pana la directori de resurse umane cu totii isi indreapta eforturile spre oferirea unui raspuns la aceasta dilema.
I se spune Generatia NEET, adica „not in education, employment or training”. Traducerea conceptului NEET devoaleaza realitatea sub care isi cresc viata tinerii abia trecuti de bariera adolescentei. Nici la scoala, nici la practica, nici la munca, o ordine intentionat inversata de autor ca sa urmeze mersul firesc al devenirii profesionale.
Pe piata interna, specialistii vad ca Romania isi creste, si o face cu repeziciune, generatia care nu viseaza la viitor. In cifre, asta se traduce printr-o statistica alarmanta: unul din patru tineri nu studiaza nicaieri si nu este angajat niciunde! Sau, cum se mai spune in popor, generatia care taie frunze la caini. Pentru asta li s-a spus NEET, sunt cei care cred ca salariile sunt prea mici si „nu se merita” sa-si dedice timpul liber unui job.
Pai, de ce ar face-o, intreaba cu retorica in glas seful unei puternice firme in HR, oferind singur raspunsul – „daca ei oricum sunt intretinuti de parinti”. Asadar, vorbim despre tineri pentru care mama si tata continua sa faca sacrificii, parinti care, insa, nu constientizeaza gravitatea consecintelor – cresc langa ei niste inadaptati la nevoile societati, adulti cu minte de copii, niste nemeritati asistati social.
Cifrele Eurostat, semnal de alarma
Asadar, banii parintilor, salariile mici oferite de angajatori, job-ul ideal care inca n-a aparut pe piata muncii, gasca de prieteni de la bloc si banii de la Stat primiti pentru …stat degeaba, iata motiviele invocate de 23% dintre tinerii Romaniei (aproximativ 440.000!) care au ales sa nu faca nimic.
Potrivit ultimului raport Eurostat, unul din patru tineri romani vegeteaza, cifre care, la acest capitol, plaseaza tara noastra peste Grecia ori Bulgaria. Doar in Italia e mai grav, cu 24% dintre tineri preferand trandavia. Efectele se simt in economie, unde piata muncii se dovedeste incapabila sa furnizeze know-how pentru companiile disperate sa faca angajari. Firmele cauta mana de lucru, iar tineretul pomanagiu sta cu mana intinsa.
Asistatii social, pericolul de maine al Romaniei
Dincolo de protectia hiperexagerata a parintilor, o alta problema majora o reprezinta deja hulitul ajutor social pe care statul roman il acorda tinerilor. Aproape o jumatate de milion de persoane cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani refuza sa se angajeze si traieste din banii incasati luna de luna, un venit considerat suficient pentru cheltuielile lor personale – putina hrana, BVT (bere, vin, tuica) la crasma din colt.
Este evident ca politica sociala adoptata de mai toate partidele care s-au perindat la guvernare in ultimii ani a generat aceasta stare de fapt. Parlamentarii romani sunt cei care au „botezat” o viitoare generatie de trantori ce in urmatorii ani o sa devina povara de pe umerii tot mai putinilor angajati de pe piata muncii.
