Cauta

Gata cu centralele pe gaze. România trece la energia geotermală

Tariful la gigacalorie ar putea fi de doar 80 de lei dacă în sistemul de încălzire centralizată s-ar utiliza apa geotermală pe care România o deține. Investițiile în exploatarea acestei surse, spun deputații, ar asigura atât tarife mai mici pentru încălzire, cât și o reducere masivă a poluării.

Gata cu centralele pe gaze. România trece la energia geotermală - Ziarul National
Energia termică în București ar putea fi produsă doar din apa geotermală

Deputații au făcut un prim pas în transformarea totală a sistemului de energie termică din România. Pornind de la faptul că țara nosatră se află pe locul trei în Europa, după Italia și Grecia, la capitolul resurse geotermale, parlamentarii propun ca în programul național de dezvoltare locală să se introducă și posibilitatea accesării de fonduri pentru realizarea sistemnelor de distribuție a apei geotermale. ”Pe teritoriul României, zăcămintele de apă geotermală sunt utilizate încă din anul 1900. Energia geotermală produsă în prezent în România se folosește pentru încălzirea locuințelor, pentru agricultură, în procese industriale, dar și în alte scopuri. Harta geotermală a României marchează două tipuri de resurse, conform distribuției temperaturii în funcție de adâncime: resurse care pot fi folosite pentru energia termnică, cu temperaturi de 60-120 grade Celsius, și resurse care pot fi folosite pentru obținerea de energie electrică, cu temperaturi de peste 140 grade Celsius, la peste 3 kilometri adâncime. Primul tip de resurse este specific Câmpiei de Vest, iar al doilea, zonelor Oaș-Gutâi-Țibleș-Călimani –Gurghiu-Harghita. Beiușul este singurul oraș din România care funcționează în prezent cu ajutorul resurselor geotermale pentru încălzirea locuințelor. Foraje realizate în 1995-1996 au relevat existența unui zăcământ bogat de apă geotermală la peste 2.500 de metri adâncime. În prima fază de exploatare au fost conectate la rețea cartierele de locuințe și principalele instituții ale orașului. Nevoile orașului au impus forarea unui al doilea puț, în perioada 2002-2004. Anual, în Beiuș se consumă 200.000 Gcal, produse numai din sursa geotermică, iar costul se situează la 80 lei/Gcal”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Bucureștiul stă pe un zăcământ uriaș

În urmă cu aproape 40 de ani, în nordul Capitalei s-a demarat un proiect de utilizare a energiei geotermale, descoperindu-se aici un zăcământ uriaș la o adâncime de aproximativ 1.000 de metri. În sudul Bucureștiului, acest zăcământ ar avea cam 40-45 de grade Celsius, iar în nord, circa 120 de grade Celsius. Singurele investiții care s-au făcut au fost ștrandul din spatele Casei Presei, dezafectat în prezent, și ștrandul de la sediul Institutului ”Ana Aslan”, știindu-se faptul că apele geotermale au și proprietăți terapeutice. ”Introducerea utilizării apei geotermale în cât mai multe localități din România nu este necesară doar pentru a facilita accesul populației la surse alternative de încălzire a locuinței, ci și pentru a crește atractivitatea cât mai multor administrații publice locale în competiția atragerii de investitori în turism”, susțin deputații.

Ultimele stiri

  • SUA, paralizate de o furtună istorică! Haosul alb a anulat mii de zboruri și a lăsat fără lumină peste 100.000 de oameni / A fost decretată stare de urgență VIDEO
  • Cum va fi vremea la sfârșitul lunii ianuarie. Meteorologii au actualizat prognoza meteo
  • Horoscop 25 ianuarie – Ziua de duminică aduce o stare de calm
  • America trage linia: cine se poate apăra, supraviețuiește!/Cum va fi afectată România
  • Nicușor Dan, mesaj criptic despre viitorul lui Bolojan la Palatul Victoria: „România are o coaliție formată din patru partide, iar coaliția are un acord clar”
  • Vladimir Putin râde de Occident. Rusia, lider în Arctica! Ce arsenal deține în zona polară
  • Bani în plus la pensie. Cele două scenarii prin care seniorii să își recupereze banii pierduți anul trecut
  • Programul FIV va avea loc și în 2026. Sunt prevăzute vouchere de 15.000 de lei
  • Cum arată anul școlar 2026-2027, propus de Ministerul Educației. Când începe școala la toamnă / Principalele modificări
  • Ursula și „NEM”-ul unguresc
  • Exit mobile version