Infiintata in 1932, Rugby Club Grivita – una dintre cele mai galonate echipe de profil din Romania – se zbate intr-un anonimat total, doar cativa tineri si 2-3 foste glorii mai fiind interesate de soarta unei formatii fostei campioane europene.
Intre 1948 si 1970, Grivita castiga 11 titluri nationale, cat Steaua si Dinamo la un loc, iar in „Parcul Copilului” evoluau Titi Cocor, „Bombi” Zamfir, Mihai Tibuleac sau Viorel Morariu, jucatori care asigurau coloana vertebrala a nationalei Romaniei.
Tot atunci, echipa isi croia un nume de rasunet in Europa, gratie finalei de Cupa Campionilor pierduta in fata lui Beziers, 3-14 in 1961, si celei castigate impotriva lui Mont-de-Marsan, 10-0 in 1964.
Reducerea fortei de munca de la uzina (din 18.000 de muncitori au ramas doar 400) a dus la declinul echipei. Dupa ce a castigat al 12-lea titlu in 1993, Grivita a inceput sa se confrunte tot mai des cu probleme financiare. Astazi, fosta campioana europeana activeaza in cel mai de jos esalon posibil, Liga a treia.
Teama de colaps
Desi au pus chiar ei mana de la mana pentru a-si crea conditii decente de pregatire, tot mai multi jucatori de la Grivita si-au pierdut motivatia si speranta, existand in orice moment posibilitatea ca peste portile stadionului sa fie pus lacatul.
Arena din „Parcul Copilului”, in care odinioara se ingramadeau si 5.000 de spectatori, a ajuns intr-o paragina totala. Din tribuna a doua a ramas doar scheletul extrem de subred, iar suprafata de joc este mai mult pamant decat iarba.
Prima de meci: doi mici si o bere
Reteta financiara oferita celor 20-30 de tineri care mai accepta sa-si puna oasele la bataie pentru un club cu traditie pare ridicola. Indemnizatia de efort este de 200 de lei pe luna, bani care nu se dau cu regularitate, iar prima pentru meciurile de acasa pare mai degraba delicioasa: o friptura cu cartofi prajiti, doi mici si o bere. Si asta in conditiile in care majoritatea jucatorilor sunt fosti componenti ai loturilor nationale de juniori si tineret care accepta sa mai performeze pentru Grivita doar din cauza grupului unit.
La mila legii
Surse din apropierea echipei sustin ca grupuri de interese care au dezvoltat, in zona, mai multe proiecte imobiliare au pus ochii si pe arena din „Parcul Copilului”. Se vrea ca stadionul sa devina cat de curand un nou bloc de locuinte, insa, conform unei legi in vigoare, terenul trebuie sa ramana unul pentru sport. Se fac presiuni pentru ca aceasta situatie sa fie schimbata. Ca si in alte cazuri, „baietii destepti” au in plan degradarea totala a legendarei arene si achizitionarea ei pe bani putini. Un avantaj al echipei este ca, aflat inca in proprietatea uzinei, stadionul este folosit ca garantie pentru obtinerea unor imprumuturi care sa ajute la functionarea acesteia.