Tot mai mulți țigani și-au anunțat intenția de a candida la funcția de primar în zonele în care populația de etnie romă a devenit aproape sau chiar majoritară. Aceștia au fost încurajați de reușitele actualilor primari aleși dintre țigani și, mai ales, de numărul mare al alegătorilor întorși acum din diaspora.
Cu o rată de nașteri de trei români la 70 de țigani, românii au început să devină, în tot mai multe zone din țară, minoritari. Fenomenul se manifestă în toate județele țării, fiind și mai vizibil acum, de când diaspora a dat năvală înapoi, acasă. Problema cea mai gravă este aceea că legislația românească permite oricui să candideze la funcția de primar, indiferent dacă este analfabet. Și astfel s-a ajuns ca oameni care nu știu să scrie și să citească să ocupe fotoliile de primari prin diferite comune din țară. Unul dintre cele mai afectate județe este Brașovul, în care există deja primari analfabeți din etnia romă și, mai mult, multiple anunțuri de candidaturi ale țiganilor care vor să devină edili. ”Avem doi candidați în comuna Teliu, din etnia romă, care au niște magazine prin zona de romi și care nu știu să scrie și să citească, dar vor să fie primari. Iar dacă eu mai am trei-patru contracandidați români, are șanse mari să iasă cel din etnia romă, că se votează într-un singur tur. Maghiarii din comună au venit și mi-au spus că ei nu își vor propune candidat, ca să nu iasă cumva cel din etnia romă. În Constituție scrie că orice cetățean al României poate să candideze, nu scrie ce studii trebuie să aibă.
Avem deja într-o comună învecinată, Budila, un primar rom de două mandate, care nu știe să scrie și să citească, și-a angajat un jurist care stă lângă el și care îi spune aici semnez, aici nu semnezi. Și acum românii și maghiarii de acolo își plâng în pumni, pentru că nu mai face nimic primarul decât pentru romi. Fiindcă s-a creat precedentul, acum sunt o grămadă de romi în țară care vor să se facă primari, nu contează că nu au școală, ei se bazează pe voturile comunității rome, care a devenit extrem de numeroasă. Vă dați seama unde am ajuns? Cum să progresăm, când ne conduc oameni care nu știu să scrie și să citească? Noi avem o înfrățire cu un orășel din Franța, iar acolo orice candidat la funcția de primar trebuie să aibă obligatoriu studii superioare. După ce a câștigat mandatul este trimis la curs intensiv de trei luni de administrație publică, după care vine și preia primăria”, ne-a declarat Dorinel Blendică, primarul comunei Teliu, din județul Brașov.
”Acum, noi suntem stăpâni aici”
Situația școlilor din comunele brașovene cu o populație însemnată de țigani este alarmantă. Profesorii din comuna Budila se plâng că de la alegerea primarului rom, țiganii au venit peste ei în școală și le-au zis că de acum ei sunt stăpâni acolo și că o să facă ce zic ei. Și, într-adevăr, așa a fost. Cadrele didactice sunt terorizate de țiganii care vin să le agreseze pentru că au îndrăznit să le certe odraslele sau să le dea note mici. Mai mult, românii și maghiarii din comunele cu țigani au ajuns să facă naveta 20 de km până la Brașov, ca să-și ducă copiii la școlile din oraș. ”În fiecare din cele 10 clase de la Budila, din 30 de copii, 28-29 sunt romi. Copiii romi se bat în clase, fac gălăgie, urlă, nu ascultă de nimeni, e ca în junglă, de aceea și-au luat românii copiii de acolo, pentru că este imposibil să înveți. Au încercat să facă o clasă de români și maghiari, dar a spus directorul școlii că este discriminare. Și aici, în Teliu, au venit romii la școală și i-au bătut pe profesori. Avem probleme foarte mari. Profesorii sunt cu nervii la pământ și nu au ce să facă”, ne-a mai precizat primarul comunei Teliu, Dorinel Blendică.