Miniştrii europeni de Finanţe nu au ajuns la un acord privind răspunsul economic comun la pandemia de coronavirus. Uniunea birocraților ne arată că solidaritatea comunitară funcționează doar la nivel de declarații iar așa zisa elită europeană strălucește doar prin aroganță.
“După 16 ore de discuţii, ne-am apropiat de un acord, dar nu am ajuns încă acolo, a anunţat preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno. Reuniunea se va relua astăzi într-un context tensionat și mai ales divizat: ţările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni (eurobonduri), destinat relansării economiei după încheierea crizei. Statele din nordul Europei, mai ales Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută de Spania. Despre ce unitate se poate vorbi, de vreme ce 27 de state membre fac dovada – încă o dată, după eșecul summitul consacrat crizei din 26 martie – că le lipsește o viziune comună în fața tăvălugului COVID-19. Pandemia care „subminează democrațiile” continentului este o altă temă de măcinat vorbe prin teleconferințele Bruxellesului, „oaia neagră” e premierul maghiar Viktor Orban, care și-a atribuit “puteri aproape nelimitate” și surpă Europa. Una peste alta, Ungaria a primit aproximativ 31 de milioane de măşti, 133.000 de teste şi 152 ventilatoare din China, în condițiile în care țările vest-europene sau SUA stau la coadă în fața Beijingului pentru același scop. Nu l-am auzit pe niciun oficial UE să pună răspicat o întrebare ce dă insomnii: e capabilă Europa să facă față crizei declanşate de noul coronavirus fără ajutorul Chinei ? Aceiași miniștrii de Finanțe au aflat de la Banca Centrală Europeană că zona euro ar putea avea nevoie de măsuri fiscale în valoare de 1.500 miliarde euro, pentru a contracara criza economică provocată de pandemie, însă Germania, Olanda şi alte state din Nord s-au declarat dispuse să susţină doar 500 miliarde de euro. De asemenea, la aceeaşi reuniune Comisia Europeană a prezentat o serie de estimări conform cărora economia blocului comunitar ar putea să înregistreze o contracţie de 10% în acest an, însă chiar şi aşa miniştrii europeni de Finanţe au rămas divizaţi. Uniunea Europeană are o problemă veche: lipsa de reacție rapidă în fața unor crize majore –brexit, valul de migranți, coronavirus – și nu are un plan general pentru a lua măsuri de forță.