Alegatori din 21 de tari membre ale UE au fost chemati la urne pentru alegerea viitorilor membri ai Parlamentului European, un scrutin cu drept de vot pentru 427 de alegatori (18,2 milioane de romani cu domiciliul in tara si peste 700.000 stabiliti in diaspora) si la care sondajele estimeaza ascensiunea partidelor populiste si de extrema dreapta.
O confruntare intre curentul nationalist-eurosceptic si pro-europeni, in urma voturilor exprimate in cele patru zile ale procesului electoral vor fi alesi 751 eurodeputati care isi vor reprezenta tarile la nivelul UE pana in 2024. Dupa ce si-au exprimat dreptul de vot alegatorii din Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Republica Ceha, Letonia, Malta si Slovacia (incepand din 23 mai), ieri au votat majoritatea tarilor membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Spania, Suedia. Primele sondaje arata ca formatiunile politice pro-UE au obtinut, potrivit sondajelor, peste 50% din voturi in Olanda, pe primul loc se claseaza Partidul Muncii, condus de Frans Timmermans. Partidul Laburist din Malta, aflat la guvernare, a inregistrat cea mai mare victorie electorala din istoria tarii, obtinand 55% din voturi, iar in Irlanda Partidul Verde a iesit in evidenta.
Se schimba echilibrul de forte la Bruxelles
Pe de alta parte, partidele populiste sunt pe val si ar putea obtine 30% din locurile in Parlamentul European. In Germania, europarlamentarele ar putea afecta colatitia de guvernare, conservatorii crestin-democrati (CDU) ai cancelarului Angela Merkel, detin doar 28% din voturi, in scadere cu peste 7 puncte procentuale fata de alegerile din 2014, in contextul in care politicienii din toate partidele principale au avertizat impotriva unui vot pentru partidul antimigratie si eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD), care ar putea obtine 12 %. 
In Marea Britanie, sondajele crediteaza partidul Brexit, al politicianului Nigel Farage. In Franta, Miscarea Nationala, formatiunea de extrema-dreapta condusa de Marine Le Pen, si Republica in Mars, partidul fondat de presedintele Emmanuel Macron, sunt preferate in locul partidele traditionale. „Este mai 26 sau niciodata. Nu sunt aici sa va spun sa votati pentru o lista anume. Sunt aici sa va spun sa votati, pentru ca decizia de a nu vota permite altor oameni sa decida in locul vostru”, a fost ultimul apel al liderului de la Elysee. Ar putea sa obtina numeroase mandate si Liga, partidul ministrului italian de interne cu orientare spre extrema dreapta Matteo Salvini. De asemena, ar putea sa obtina un scor bun si Grupul populist EFDD – din care face parte Miscarea Cinci Stele (M5S) si in care ar urma sa intre noul partid pro-Brexit al lui Nigel Farage. In timp ce Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European (PPE) la presedintia Comisiei Europene, le-a transmis alegatorilor sa “voteze pentru o Europa a stabilitatii”, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, si-a exprimat speranta intr-o victorie a formatiunii sale, Partidul Popular (centru-dreapta), alegerile europarlamentare sunt un test pentru formatiunea lui Kurz, dupa prabusirea coalitiei guvernamentale de la Viena, in urma unui scandal de coruptie in care este implicat un lider al Partidului Libertatii. Viktor Orban spera ca alegerile pentru Parlamentul European sa intareasca fortele politice anti-imigratie in Europa. “Respingem migratia si am dori sa vedem lideri ai Uniunii Europene care resping migratia, care vor oprirea ei si nu gestionarea ei”, a declarat premierul ungar, insa nu a precizat daca va realiza o alianta cu vicepremierului italian Matteo Salvini, dupa scrutin.