Anul acesta, Franta s-a clasat pe primul loc al celor mai influente tari din punct de vedere al diplomatiei, in topul clasamentului ”Soft Power”, in devansand SUA.
Capacitatea de convingere a diplomatiei franceze a profitat, potrivit agentiei britanice de comunicare Portland si a Universitatii Californiei de Sud, de implicarea noului presedinte Emmanuel Macron pe scena internationala. Franta a devenit prima putere mondiala in termeni de ”influenta diplomatica”, subliniaza indicele anual ”Soft Power” publicat ieri. Raportul subliniaza ca, in materie de ”Soft Power” (termen care indica capacitatea unei tari de a convinge si a influenta fara sa apeleze la constrangeri) puterea Frantei in lume a crescut in peerioada 2016-2017, trecand de la pozitia a cincea pe primul loc. Studiul explica acest progres prin ”dinamismul adus dupa alegerea lui Macron”, centrist proeuropean devenit la 39 de ani cel mai tanar presedinte din istoria Frantei. In acelasi timp insa, „aceasta crestere a puterii Frantei pe scena internationala nu s-ar fi putut concretiza fara atuurile sale istorice, cum este reteaua sa diplomatica, una din cele mai bune din lume”, mentioneaza raportul. 
Contextul politic explica in parte aceasta noua ierarhie, autorii indicelui spunand ca sosirea si primele luni ale lui Donald Trump la Casa Alba au subminat influenta SUA, in timp ce primii pasi ai lui Macron ca presedinte au imbunatatit considerabil imaginea Frantei in lume. Citat in raport, Joseph Nye, creatorul conceptului ”Soft Power” subliniaza ca ”Europa a recapatat incredere, intr-un context in care soft power este in dezvoltare si in Asia. In paralel, dorinta lui Donald Trump de a face America first continua sa erodeze puterea soft americana”. Alegerea presedintelui american sa se retraga din acordul climatic de la Paris si atitudinea sa provocatoare pe scena internationala au izolat SUA in materie de diplomatie,asa cum de altfel s-a vazut si la ultimul summit G20 din Hamburg. Locul doi in clasamentul Soft Power este ocupat de SUA, urmand Marea Britanie si Germania.
Security label pentru turismul francez
Indicele anual Soft Power care compileaza de trei ani datele pentru 30 de tari, ia in calcul si factori precum turismul, arta culinara, atractivitatea turistica, inovatia tehnologica…In privinta turismului, acesta este un factor major al influentei Frantei. Cu 82, 5 milioane de vizitatori anul trecut, Hexagonul ramane prima destinatie turistica mondiala, in ciuda atentatelor din 2015 si 2016. In acest sene, Prefectura politiei din Paris a anuntat semnarea unui acord cu stabilimentele turistice din capitala Frantei petru a pune in practica o ”eticheta de securitate” in scopul cresterii atractivitatii turistice pariziene. ”Turismul este un vector esential al Frantei si are un rol major, un rol motor in Paris”, a declareat prefectul politiei Michel Delpuech, dupa semnarea acordului respectiv care urmareste unirea eforturilor de securitate al tuturor actorilor turismului parizian. Pentru a obtine un ”security label” comerciantii, hotelierii sau muzeele trebuie sa-si evalueze dispozitivele de securitate si sa faca ajustari in caz de cerinte. Prefectura le-a cerut tuturor, printre altele, sa declare daca dispun de agenti de paza si securitate specializati, de camere de supraveghere etc. Sectorul turistic parizian a fost afectat de atentatele din 2015 dar socul resimtit de economia turistica ”este pe cale sa se indeparteze” a subliniat prefectul politiei, indicand cresterea constanta a numarului de nopti rezervate dupa finele lui 2016. ”Vedem cum Parisul se exprima iarasi ca un oras sigur, intr-o comparatie internationala, motiv pentru care trebuie sa ne crestem serviciile in a oferi siguranta turistilor”, a spus Delpuech.
A vrajit si FMI-ul
Fondul Monetar International a salutat reformele ”ambitioase” si ”curajoase” anuntate de Macron, institutia revizuind in sens ascendent cresterea economica prognozata a Frantei cu 1,5%. Reformele, arata FMI, ”pot contribui la rezolvarea provocarilor economice” cu care se confrunta Franta, cum ar fi ”dezechilibrele bugetare persistente”, ”somajul ridicat” si o ”slaba competitivitate externa”, a dat asigurari Fondul condus de Christine Lagarde in cadrul evaluarii anuale a economiei franceze. FMI, zgarcit de altfel cu elogii la adresa Frantei, a laudat si dorinta guvernului francez de a reduce deficitul public si a sustinut reforma pietei muncii, ”vasta si ambitioasa”, dorita de Macron, dar si reformele fiscale ale guvernului francez.
