Echinoctiul de primavara dupa cum este cunoscut, miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamintului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotatie a Pamintului, precum si a inclinarii sale fata de planul orbitei acestuia. Astfel , pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamintului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° si 27′ – Echinoctiul de primavara .
Echinocţiul de primăvară are loc anul acesta pe 20 martie şi marchează începutul primăverii astronomice. La această dată, durata zilei va fi egală cu cea a nopţii. Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile tarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45 de grade, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii.
În emisfera sudică, echinoctiul de primavara este invers: la această dată începe toamna astronomică. În regiunile polare, în emisfera nordică odata cu echinoctiul de primavara începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noapte polară, ce vor dura şase luni.
Citeste si alte informatii despre Echinocţiul de primăvară
Datini, obiceiuri si semnificatii ale Echinoctiu de primavara!