Aveam tot ce ne trebuia. Profesori mai repetenti decat elevii, titulari de posturi care se mira si ei ca au promovat examenele, manuale care te invata cum sa te tarasti la ora de educatie fizica, ceva amor jegos si inghesuit prin toaletele liceului, un pic de viol daca se cere la statistica, profesori scuipati si batuti la ore, nitica marijuana pentru pofticiosi si curiosi, directori care nu stiu si nu vad si, peste toti, un ministru facut pe „genunche”, care a predat si la Colegiul Tehnic „Anghel Salignyy”, cu doi Y, ca sa fie el mai cu mot in CV.
Ne lipsea insa dragostea. Nu aia adolescentina prin care toti am trecut si de care ne mai aducem aminte, uneori. E vorba de dragostea inaltatoare care incepe cand colegul de banca – am zis colegul, nu colega! – te mangaie pe picior si pe la prohab, in speranta ca ii impartasesti sentimentele.
Dragostea e oarba
Poti sa-i lasi pe nefericiti sa orbecaie printre fluturasii care li se zbat in stomac atunci cand, la ora de sport, saliveaza la vederea fundului tau de barbat necopt, dar promitator? Aceste simtaminte nu trebuie lasate de capul lor, sa se risipeasca anapoda pe iubiri cu vreo colega. Si cum se poate rezolva mai bine totul, daca nu printr-o reuniune organizata de comunitatea LGBT. Lesbine, gay, bisexuali si transsexuali, pentru inocenti, desi nu cred ca mai exista din astia. Este ceea ce a facut asociatia MozaiQ, cunoscuta pentru ca militeaza pentru drepturile si libertatile comunitatii LGBT. Cum sa-l lasi pe ala mic sa se zbata intre timiditatea primului sarut cu baiatul care-i priveste insistent prohabul si tinutul de mana pana in fata casei? Ar fi nedrept, nu? Mai ales ca dragostea e oarba si nu tine cont de sex si de varsta.
Pop, un boboc de baiat
Ca sambata a facut o reuniune – nu stiu daca i-a reusit – la care se inscrisesera vreo zece din astia loviti de pasiune unde nu trebuie, poate ca nu ar fi cea mai mare problema. Dar MozaiQ si-a anuntat disponibilitatea de a organiza si tabere in strainatate, sa se intalneasca toti, la gramada, cu omologi de sentimente din Bulgaria, Cehia, Grecia, Italia si Marea Britanie. Cazarea, masa si transportul sunt asigurate, deci nu mai ramane decat sa zici da si sa-ti dai frau liber sentimentelor. Iar in societatea spre care tindem, ca sa fim europeni si la turul pantalonilor, parintii cu vederi moderne de ce s-ar opune? De unde finantare? De la o organizatie care beneficiaza de fondul european Erasmus+. Hai sa fim europeni, deci, ce naiba, ca nu ne costa nimic! Ce se poate invata acolo, ca si la reuniunile MozaiQ din tara? Pai, in primul rand, cum se poate face din liceu o experienta LGBT de succes. Istorie, matematica, geografie, chimie, fizica, ce, astea-s materii? Trebuie sa inveti daca sexul oral se face de la prima intalnire. Sau daca este mai putin riscant decat sexul anal. Ca, deh, vine vremea cand trebuie sa-i arati partenerului ca il iubesti – nu? – si te faci dracului de ras. Ca ministrul PLM, Pop Liviu Marian vreau sa zic, habar nu are ce se intampla sub nasul lui nu ma mai mira. Probabil ca va afla cand va trebui sa inaugureze premiile „Lesbiana promotiei” sau „Mister gay” la balul bobocilor. Pop, ministrule, esti un boboc de baiat! Chiar, ce faci diseara?