Dosarul „OTOPENI”. „Regele duty free-urilor”, Cătălin Lăscuț, audiat la DNA! / Nume grele apar în stenograme

Informații noi în Dosarul „Otopeni”, cum a ajuns să fie cunoscută în spațiul public ancheta procurorilor ce ține, de zile întregi, primele pagini ale presei.

Cătălin Lăscuț, supranumit „regele duty-free-urilor”, este audiat, luni dimineață, la sediul DNA, potrivit stiripesurse.ro. Acesta este unul dintre cei 5 acționari, cu 20%, ai firmei Millenium Pro Design SRL, cea care operează magazinele duty-free din Aeroportul Otopeni.

E vorba despre dosarul în care s-au vehiculat – în baza unor stenograme – numele unor politicieni cunoscuți ai momentului, inclusiv Sorin Grindeanu – vicepremier și ministru al Transporturilor, dar și Rareș Bogdan.

Citiți și: Voineag, te lepezi de Indrieș?

Interceptări DNA spectaculoase în dosarul ”Mită la Aeroportul Otopeni”: ”Dacă vrea să dispară un om, dispare!”

Aeroportul Otopeni, „călcat” de procurorii DNA. Patru persoane, reținute! / Care a fost scopul perchezițiilor

„Regele duty-free”, marele beneficiar al contrabandei cu tigari

Grindeanu, reacție: „Înţeleg că sunt ciufut, nu am anturaj şi nu merg pe combinaţii”

Zilele trecute, Grindeanu a declarat că nu îi cunoaşte personal pe cei care apar în stenogramele apărute în spaţiul public în legătură cu dosarul privind activitatea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, dar că a înţeles că este „ciufut”, nu are anturaj şi că nu merge „pe combinaţii”.

„Înţeleg că sunt ciufut, nu am anturaj şi nu merg pe combinaţii. În ianuarie 2022, la vreo 3-4 săptămâni, după ce am venit în funcţia de ministrul al Transporturilor, s-a lansat prima licitaţie pentru spaţii. Până atunci numai poveşti. Am văzut tot felul de zmei din ăştia care au spus cum s-au luptat ei. În ianuarie s-a lansat prima oară această lictaţie. A fost pe parcursul anului 2021 un control de la Consiliul Concurenţei.

În perioada aceea a fost acelaşi zmeu la Ministerul Transporturilor, care a fost de acord că se poate prelungi cu 3 ani închirierea spaţiilor. Nu am fost de acord, drept dovadă că după ce am venit la Ministerul Transporturilor am cerut reluarea licitaţiei. În acest fel aeroportul câstigă mai mulţi bani şi pasagerii au servicii mai bune. Sunt importante aceste două componente”, a declarat Grindeanu, în fața presei.

Ministrul Transporturilor a explicat că nu se cunoaşte cu cei din stenograme: „Nu îi cunosc, nu am văzut pe nimeni vreodată. Aceste persoane care au fost înregistrate au reuşit prin tot felul de chichiţe să amâne licitaţia şi un proces l-au şi câştigat, o sentinţă care spune că domnii ăştia care sunt operatori au dreptul să participe la procedura prin care se face caietul de sarcini. Noaptea minţii!”.

Ce anunța DNA-ul săptămâna trecută

Apariția stenogramelor din acest dosar sonor nu a fost lipsită de reacții. DNA-ul a ales să facă publice unele lămuriri, ca urmare a apariției în spațiul public a unor fragmente din cuprinsul ordonanțelor de punere în mișcare a acțiunii penale întocmite de procurorul de caz în aceastată cauză.

E vorba despre un comunicat transmis pe 5 aprilie. Pe care-l redăm integral în ceea ce urmează:

„În continuarea comunicatului nr. 360/VIII/3/29 martie 2023 și urmare a apariției în spațiul public a unor fragmente din cuprinsul ordonanțelor de punere în mișcare a acțiunii penale întocmite de procurorul de caz, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

La data de 28 martie 2023, în vederea respectării dreptului la apărare, procurorul de caz a procedat la predarea, pe baza unor procese verbale, către inculpați și apărătorii lor aleși a câte unui exemplar din ordonanțele prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale. În conținutul acelor procese verbale s-au menționat, printre altele, următoarele:
„S-a adus la cunoștință apărătorului ales și suspectului că potrivit art. 94 alin. 5, 8 Cod procedură penală:
«5) În cursul urmăririi penale, avocatul are obligația de a păstra confidențialitatea sau secretul datelor și actelor de care a luat cunoștință cu ocazia consultării dosarului.
8) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a consulta dosarul»”.

Cu aceeași ocazie, în vederea respectării dreptului la apărare, procurorul de caz a procedat la predarea, tot pe baza unor procese verbale, de copii de pe actele de urmărire penală, către apărătorii aleși ai inculpaților, la cererea acestora, conform art. 94 Cod procedură penală. În cuprinsul acelor procese verbale s-au menționat, printre altele, următoarele:
„Față de predarea copiilor dosarului de urmărire penală am adus la cunoștința supectului și avocatului ales, următoarele:
• Copiile predate conțin și date cu caracter personal,
• aceste date cu caracter personal au fost puse la dispoziție în temeiul dispozițiilor art. 94 din Codul de Procedură Penală, exclusiv în scopul exercitării dreptului la apărare,
• este interzisă utilizarea datelor cu caracter personal conținute de copiile predate în alte scopuri,
• suspectul/avocatul ales se angajează să păstreze confidențialitatea tuturor informațiilor conținute de materialele înmânate, fiindu-i, în acest sens, interzisă transmiterea sau divulgarea datelor, inclusiv cu caracter personal, către orice alt terț de prezenta cauză. Prin terț se înțelege orice altă persoană în afara avocatului, organe judiciare.”

Totodată, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să mai transmită următoarele:
– DNA nu a diseminat în spațiul public, nici măcar în format anonimizat, vreun document din dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 360/VIII/3/29 martie 2023,
– în acest stadiu al urmăririi penale, doar cele cinci persoane menționate în comunicatul de mai sus au calitatea de inculpat,
– până în acest moment, DNA nu a solicitat ridicarea imunității/altă încuviințare față de nicio persoană fizică care să aibă vreo calitate specială cu privire la care legea să impună un astfel de demers anterior efectuării în continuare a urmăririi penale.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”