DNA, sub lupa presei internationale

Presa internationala pune sub lupa lupta anticoruptie din Romania, atat de laudata pana acum la nivel european.

Dupa New Europe si alte site-uri englezesti, iata ca si francezii de la Opinion Internationale spun ca au descoperit controverse legate de activitatea DNA.

Iata ce se noteaza intr-un material aparut recent pe site-ul francez mentionat:

Bulgaria in prima jumatate a anului 2018, apoi Austria (al carei ministru de externe este din randurile extremei drepte) si, in final, Romania la inceputul anului 2019 vor prezida Consiliul Uniunii Europene. Europa de Est va juca, prin urmare, un rol cheie in viitorul unei Europe puternic slabite.

Romania, al carei popor si mai ales tinerii au iesit in strada in ultimele luni pentru a arata o vigilenta democratica care impune respect, este prada luptei anticoruptie pe care trebuie in acelasi timp sa o salutam, dar de care putem fi uimiti (…)… si un numar surprinzator de mare de mandate europene de arestare emise de tara.

Desigur, lupta impotriva coruptiei, uneori chiar rezistand, nu a fost niciodata usoara.

S-ar putea crede ca fenomenul coruptiei domneste indeosebi in statele nedemocratice … Trebuie remarcat faptul ca Franta ocupa locul 23 in clasamentul stabilit in 2016 de catre ONG-ului Transparency, Coreea de Sud pe 52 si Rusia pe locul 131 din intreaga lume. Romania este pe locul 52, mai bine plasata decat Italia, care ocupa pe locul 60.

Pentru a remedia practicile care cangreneaza statul si dincolo de societatea in ansamblul sau, Romania a promis sa faca din lupta impotriva coruptiei o prioritate absoluta si sa aiba o agentie dedicata la aceasta singura sarcina: DNA, Directia Nationala Anticoruptie. Daca exista un consens cu privire la necesitatea eradicarii coruptiei, metodele DNA sunt problematice. Multe acuzatii de intelegere secreta vizeaza in prezent serviciul condus de procurorul Laura Kövesi.

Activitatea DNA-ului a primit pana in prezent sprijin aproape neconditionat de la Comisia Europeana: trebuie spus ca transformarea a 92% din investigatii deschise in proceduri legale impresioneaza la prima vedere.

Cu toate acestea, mass-media, in special britanice si retelele sociale din Romania, arata ca DNA-ul este extrem de controversat. Pentru a ajunge la lucrurile esentiale, el este criticat in mod deosebit pentru practici de intimidare si intelegere cu serviciile secrete romanesti, mostenitori ai erei comuniste, care aveau un control total asupra investigatiilor efectuate de organul anticoruptie. Pe scurt, organismul care ar trebui sa lupte impotriva coruptiei ar fi el insusi profund corupt. Dupa cum stie toata lumea, lupta impotriva coruptiei nu este, prin natura sa, preocuparea majora a oricarui serviciu secret.

(…)

Cum s-a ajuns aici? Explicatia principala se datoreaza faptului ca ruptura de practicile Securitatii (KGB-ul romanesc in epoca sovietica) nu a avut loc niciodata. Aceasta stare de fapt a fost subiectul unui raport al think tank-ului Henry Jackson Society.
Aceasta intelegere decreta ingrijoratoare nu este doar prerogativa Romaniei. Am observat acest lucru in anii 2000 prin mobilizarea bulgarilor si a comunitatii internationale pentru a apara si a obtine eliberarea asistentilor medicali si a doctorilor condamnati la moarte in Libia. Mana invizibila a fostilor demnitari ai serviciilor secrete bulgare care dateaza din perioada comunista, transformata in vremuri contemporane intr-o complicitate macabra cu serviciul Gaddafi libian parea sa cantareasca foarte mult pe aceasta tema dureroasa.

Exemple de procese surprinzatoare sau chiar abuzive abunda. Cazul omului de afaceri Gabriel Popoviciu, urmarit de DNA din 2008, este revelator: companiile sale reprezinta mai mult de 1% din PIB-ul Romaniei, angajand 10.000 de persoane. El si avocatii sai sustin ca acuzatiile sunt nejustificate si ca fac obiectul unei investigatii arbitrare si politice care vizeaza excluderea prin forta a celor mai influente figuri.

Este important de remarcat faptul ca a devenit aproape imposibil ca liderii politici romani sa critice metodele DNA-ului deoarece s-ar expune unor riscuri grave de represalii. Viceversa, DNA-ul poate, fara teama, sa-si acuze criticii de coruptie, discreditandu-i in fata publicul larg.

Este momentul ca actorii internationali – in primul rand Comisia Europeana – sa analizeze intr-adevar actiunile DNA-ului si sa ceara reforme, in beneficiul tuturor romanilor. Democratia, statul de drept, angajamentul european nu pot fi satisfacute de practici demne de o republica bananiera si care par sa prezinte disfunctionalitati serioase ale sistemului romanesc de lupta anticoruptie.