Director al SIE, despre atentatul din Kabul: „Ce mai caută românii în Afganistan? Moartea în folosul SUA?”

Fostul director al Serviciului de Informații Externe, Claudiu Săftoiu, se întreabă, în urma atentatului de la Kabul, ce mai caută România în Afganistan și care sunt motivele pentru care teroriștii au avut ca țintă directă ambasada României. Săftoiu consideră că autorițile române știu răspunsul la această întrebare, dar nu-l fac public.

„Atac terorist cu țintă expresă la Kabul – România se sacrifică în prima linie

Moartea tragică a unui reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul, în Afganistan, în urma unui atac terorist îndreptat împotriva cetăţenilor străini, ridică din nou marea întrebare: ce (mai) caută România în Afganistan, de ce își expune militarii și personalul diplomatic, unde sunt beneficiile participării în teatre de război, în misiuni de stabilizare, sau de pacificare, sub comanda NATO?

Ministrul de externe român afirmă, negru pe alb, că teroriștii au avut ca țintă directă Ambasada României de la Kabul. Cu ce le-am atras atenția talibanilor afgani?

Reacția rapidă concertată a autorităților române (Ministerul de Externe, Administrația Prezidențială, Guvernul României), care au transmis condoleanțe familiei și au reiterat hotărârea României de a lupta împotriva terorismului taliban și internațional, indică în mod indubitabil că operațiunea teroristă din noaptea de 2 spre 3 septembrie, de la Kabul, a fost una cu o semnificație aparte.

Ministrul de externe, Ramona Mănescu, a sugerat chiar că moartea reprezentantului diplomatic român trebuie să beneficieze de funeralii naționale, calificând sacrificiul acestuia drept eroic.

Situația din Afganistan e în continuă fierbere, la 18 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, când o coaliție de forțe militare internaționale occidentale a ocupat Afganistanul, considerat, atunci și acum, „un sanctuar al teroriştilor internaţionali”.

România a fost printre primele țări care au trimis trupe în Afganistan, dovedind înainte de aderarea sa la NATO atașamentul față de valorile democratice occidentale, precum și angajamentul de a participa activ la combatere terorismului internațional.

În decembrie 2018, CSAT a aprobat în „Planul de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României care vor fi trimise în misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2019”.

În anul 2019, în Afganistan au fost discolcați 1.902 militari din Armata României participă, cu 127 militari mai mult faţă de anul 2018. Românii participă astfel cu forţe şi mijloace la operaţiunea NATO din Afganistan – „Resolute Support Mission” (RSM).

În Afganistan se află și trupele de elită din cadrul FOS (Forța de Operațiuni Speciale) din Armata Română.

Prezența românească în Afganistan – o necesitate a strategiei de apărare și securitate a României

Motivul pentru care România este în Afganistan îl constituie apartenența noastră la NATO. Iar motivul pentru care această alianță militară participă, în Afganistan, la cea mai îndelungată operaţiun militară din istoria ei, îl explică însuși Secretarul General al NATO.

Jens Stoltenberg a declarat – la sfârşitul Reuniunii miniştrilor apărării din NATO, de la Bruxelles, din iunie 2019 -, că încă din 11 septembrie 2001, Alianţa a realizat că Afganistanul devenise o platformă ideală pentru antrenarea teroriştilor şi lansarea unor atacuri asupra ţărilor NATO. Acestea au început inițial asupra SUA, apoi au continuat la Madrid și la Londra. Iar obiectivul NATO a fost şi este să prevină Afganistanul să devină un câmpe de anternament pentru terorismul internaţional. „Nu este un lucru uşor şi toţi trebuie să plătim acest preţ”, a spus Secretarul General NATO.

De aceea, România face eforturi suplimentare să demonstreze că este un partener de încredere al NATO și că merită, prin acest angajament total în teatrele de operațiuni, să fie un partener strategic al SUA.

Este știut că Preşedintele SUA, Donald Trump, își dorește cel mai mult, și de ceva timp, să-şi aducă trupele acasă din Afganistan, după un război de 18 ani. Dar impetuosul lider american declara, în iulie 2019 că trebuie să asculte de generalii săi, calificați drept „militari foarte talentaţi”, care susţin fără ocolișuri că este de preferat ca America să lupte împotriva terorismului nu pe pământ propriu, ci, mai de grabă, pe teritoriul afgan.

Deși SUA și-au redus trupele de la un număr de 16 000 militari la doar 9.000, în teatrul de opreațiuni afgan este amplasată „o foarte puternică comunitate de capabilităţi de intelligence”, subliniază Trump.

De altfel, operațiunile speciale de intelligence au fost și sunt cele mai indicate, pentru a culege informații din sânul comunității afgane, un sistem închis și traumatizat de prezența din ce în ce mai violentă a talibanilor, în viața de zi cu zi.

Contribuția românească în Afganistan a fost marcată, în mod excepțional, de prezența în teatrul de operațiuni a ofițerilor de intelligence, apreciați drept unii dintre cei mai bravi și eficienți responsabili ai celulelor de conducere a informațiilor, din cadrul comandamentelor întrunite și aliate din Afganistan.

Misiuni complexe de „human intelligence” – „humint” (engl.), coordonate de militarii români, au dus la demantelarea a zeci și sute de celule talibane, precum și la dejucarea a nenumărate atentate și atacuri cu bombă ale talibanilor, asupra populației civile și a prezenței instituțiilor intnernaționale din capitala Kabul. Românii au asigurat, dacă memoria nu înșeală, cu aproximație în perioada anilor 2010-2012, conducerea Comandamentului Operativ „Humint” al Coaliției Internaționale, ca o recunoaștere a valorii lor, în domeniul informațiilor militare.

Luată la țintă, Ambasada română nu a rezistat atacurilor îndârjite ale talibanilor

Atacul asupra misiunii diplomatice române de la Kabul, din data de 2-3 septembrie 2019, a durat câteva ore și a distrus clădirile ambasadei în proproție de 80%. A fost, prin urmare, o intenție vădită de distrugere a teritoriului românesc din Kabul.

Violența talibană s-a intensificat surprinzător, în condițiile în care trimisul special al SUA Zalmay Khalilzad, negocia cu talibanii, în Qatar, începând cu data de 29 iunie, un acord de pace.

Recrudescența brutalității talibane a fost simțită și pe pielea alor noștri. Încă de începutul anului 2019, 9 militari români din cadrul Batalionului „300” Protecţia Forţei „Sfântul Andrei” au fost răniţi pe timpul executării misiunilor în zona de responsabilitate din Provincia Kandahar, în sudul Afganistanului. Ei au fost victimele unor atacuri cu dispozitive explozive artizanale.

În ciuda unor progrese făcute în cadrul negocierilor de pace cu talibanii, axate pe combaterea terorismului, atât dialogul intra-afgan şi încetarea permanentă a ostilităţilor păreau să fi progresat, în ultima vreme. Dar, o dată cu campania ofensivă a talibanilor, o dată cu venirea verii, s-a constatat că aceștia ți-au consolidat poziţiile în societate, înlocuind în mlte locuri administraţia guvernamentală cu cea proprie, impunând legea Sharia, sau colectând inclusiv taxe. Talibanii afgani doresc pacea, dar doar în condiţiile lor şi au ca obiectiv principal finalizarea unui proiect de înţelegere asupra unei eventuale retrageri a trupelor străine din Afganistan.

Forțele speciale, de elită, ale Armatei Române – în prima linie

Trupele de operațiuni speciale ale Armatei Române sunt forţe de elită, încadrate cu personal special selecţionat. In estul Afganistanului, spre graniţa cu Pakistanul, este dislocat un contingent de FOS din Armata Română, format din aproximativ 70 de militari.

Ei sunt instruiți să execute operaţii speciale, și uneori folosesc tactici, tehnici şi proceduri de angajare neconvenţionale. Militarii pot opera în mod clandestin, sau în ascuns, în zone sensibile din punct de vedere politic, sau în teritorii ostile sau inamice, înaintea unei invazii, sau campanii militare.

Iar în Afganistan încă mai sunt executate astfel de misiuni speciale, și vin la sprijin, atât pentru cu misiunea non-combat a Coaliţei Internaţionale condusă de NATO, „Resolute Support Mission” – care inițiază programe de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor naţionale de securitate şi apărare afgane, cât și pentru misiunea americană „Freedom Sentinel”, cu o compomentă în combaterea terorismului.

Atacul terorist asupra misiunii românești de la Kabul – semnul că România contează în lupta împotriva terorismului taliban, mai mult decât se cunoaște public. Nu este clar de ce ministrul de externe al României a ținut să specifice că atacul terorist a vizat în mod special Ambasada României de la Kabul. De altfel, talibanii au mai plantat și un vehicul care a explodat în apropierea unei clădiri folosite de organizațiile internaționale. În urma deflagrației, și-au pierdut viața 16 oameni și alți 119 au fost răniți.

Valul de atentate revendicate de talibani contravine rezulatelor pozitive anunțate de Zalmay Khalilzad, negociatorul SUA, potrivit căruia Statele Unite vor retrage aproximativ 5.000 de militari din Afganistan și vor închide cinci baze militare în termen de 135 de zile, conform unui proiect de acord de pace cu oficialii talibani. Departe de luptele din Kabul și de informațiile calsificate, nu putem decât să sperăm că militarii români și-au făcut pe deplin datoria, în toate formele posibile.

Sacrificiul tânărului român, care făcea parte din fortele de securitate ale ambasadei, dar și atacarea cu îndârjire a clădirilor misiunii românești de la Kabul, dovedesc fără prea multe cuvinte nivelul de implicare și angajamentele militarilor români, într-o zonă fierbinte a lumii.”, scrie Claudiu Săftoiu.