In prag de europarlamentare, mai mult de jumatate dintre cetatenii din 11 state membre, printre care si Romania, sunt de parere ca Uniunea Europeana se va desfiinta in urmatorii 20 de ani, iar trei din zece europeni cred ca exista posibilitatea unui conflict intre tarile UE. Sondajul realizat de You Gov arata neputinta si deruta strategica a Europei sub asediul grupurilor suveraniste si a fortelor eurosceptice.
In Franta, Germania, Belgia, Italia, Olanda, Austria, Slovacia, Romania, Grecia, Republica Ceha si Polonia o majoritate din electorat considera ca dezmembrarea blocului comunitar european in 10-20 de ani este o ‘posibilitate realista’. Cel mai mare procent al celor care cred ca UE se apropie de implozie s-a inregistrat in Slovacia (66%), iar pe urmatoarele locuri s-au pozitionat Franta si Romania (ambele cu 58%). Cea mai mare proportie se inregistreaza in Slovacia (66%). Dintre cele 14 state analizate, reprezentand 80% dintre locurile din Parlamentul European, doar Suedia (44%), Danemarca (41%) si Spania (40%) sunt tarile in care procentul celor care cred ca UE va intra in colaps a fost sub 50%. Un alt sondaj recent realizat de Consiliul European a aratat ca doar 43% dintre alegatori vor participa la algerile din 36 mai, in contextul in care euroscepticii si populisti sunt pe val inaintea scrutinului. „Este o problema importanta, deoarece are de a face cu legitimitatea Parlamentului European”, spune Nathalie Brack, profesoara la Colegiul Europei. “Daca tendintele actuale continua, atunci miscarile suveraniste ar putea avea intre 33% si 35% dintre parlamentarii europeni. Asta va provoca un cutremur la Bruxelles”, a explicat Steve Bannon, fost consilier al presedintelui american Donald Trump.
Confruntarea circarilor
Astimp, dezbaterea televizata a candidatilor la sefia Comisiei Europene a devenit un show steril in stil american, unde jocurile par deja aranjate. Au participat toti cei sase , aflati „cap de lista”: Nico Cue (Stanga Europeana), Ska Keller (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianta Conservatorilor si Reformistilor din Europa), Margrethe Vestager (Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa) si (mai ales) Manfred Weber (Partidul Popular European) si Frans Timmermans (Partidul Socialistilor Europeni). Temele au fost aceleasi, “macinate” de-a lungul anilor – imigrantii, schimbarile climatice, taxe pentru marile companii , comertul cu SUA si, fireste Brexitul – un soi de summit de la Sibiu, cu vechi promisiuni politicianiste, dar fara solutii concrete. Se stie ca favorit este Manfred Weber, candidatul crestin democrat, dar si Timmermans umbla cu disperare dupa voturi, desi isi ocupa tot timpul amenintand Romania cu activarea Articolului 7. PPE-ul lui Weber aproape sigur va castiga din nou alegerile, deci candidatul sau are toate sansele sa devina presedintele CE. O subtila iluzie pentru cetateanul european (care de fapt voteaza partidul) sa creada ca el il alege pe seful Comisiei Europene, cam la asta serveste organizarea acestor dezbateri.