Bucureștiul devine, între 3 și 7 decembrie, centrul uneia dintre cele mai ambițioase dezbateri medicale ale momentului. Congresul Internațional al Studenților de Medicină din București (IMSCB) – una dintre cele mai mari și prestigioase manifestări medicale studențești din Europa – aduce împreună peste 850 de participanți din peste 20 de țări, într-un maraton de prezentări științifice, workshop-uri avansate și sesiuni academice dedicate frontierelor medicinei moderne.
Anul acesta, congresul primește un partener strategic de anvergură: Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, care lansează studenților provocarea de a pătrunde în zona cercetării viitorului: cum putem trăi mai mult și mai sănătos?
În cadrul Innovation Fair, tinerii sunt invitați să propună proiecte științifice care explorează mecanismele îmbătrânirii, prevenirea bolilor cronice și integrarea tehnologiei – de la inteligență artificială la biologie moleculară – în managementul sănătății. Cea mai valoroasă lucrare va fi recompensată cu 1.000 de euro, premiu oferit de Senatul Științific, în spiritul misiunii sale de a susține o nouă generație de inovatori ai medicinei.
Longevitatea reprezintă deja o direcție strategică la nivel global. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numărul persoanelor trecute de 60 de ani va depăși 2 miliarde până în 2050, iar investițiile private în biotehnologii anti-aging au depășit, în 2024, pragul de 30 de miliarde de dolari la nivel internațional.
State precum SUA, Japonia și Marea Britanie dezvoltă programe naționale de cercetare în domeniul longevității și promovează medicina predictivă ca soluție la presiunea tot mai mare asupra sistemelor de sănătate.
România începe să intre pe această hartă prin demersurile Senatului Științific, care în 2025 a organizat primul Congres Internațional de Longevitate din Europa de Sud-Est. Pe durata celor cinci zile ale congresului, Senatul Științific va participa la Scientific Fair, unde va prezenta proiecte de cercetare dezvoltate recent în România: Studiul național „Harta Longevității”, prima analiză extinsă asupra sănătății active a populației românești; Inovații din domeniul alimentației funcționale, inclusiv pâinea cu efect anti-aging.
IMSCB este recunoscut internațional pentru calitatea programului științific, iar ediția din acest an aduce în România personalități ale căror descoperiri rescriu manualele de medicină.
Prof. Thomas Gasser (Germania) – laureat al Breakthrough Prize 2024, supranumit Nobelul american, cercetătorul prezintă direcții revoluționare în tratamentul bolii Parkinson, maladie care afectează peste 10 milioane de oameni la nivel global. Studiile sale deschid calea către terapii capabile nu doar să atenueze simptomele, ci să încetinească procesul neurodegenerativ.
Prof. Hiromi Sakai (Japonia) – creatorul sângelui artificial universal, o inovație considerată una dintre cele mai promițătoare din medicina de urgență mondială. Sângele artificial nu necesită compatibilitate de grupă, poate fi păstrat doi ani la temperatura camerei, nu transmite boli infecțioase, poate salva vieți în accidente, operații majore sau zone de conflict. Japonia pregătește primele studii clinice pe oameni în 2025, iar utilizarea clinică ar putea deveni realitate până în 2028.
Prof. Pernilla Dahm Kähler (Suedia) – autoarea primului transplant robotic de uter, o procedură care deschide noi orizonturi pentru femeile afectate de infertilitate uterină severă.
Prof. Thamara Perera – expert în transplant hepatic pentru organe considerate inițial neviabile, o direcție crucială într-o lume în care cererea de organe depășește dramatic oferta.
Dr. Hani Al-Qadhi – specialist în chirurgia de război, domeniu esențial într-un context global tot mai instabil.
Zachary M. Murphy (SUA) – fondatorul platformei educaționale Ninja Nerd, unul dintre cele mai populare proiecte medicale din lume, cu peste 3 milioane de utilizatori, care a revoluționat modul în care studenții învață anatomie, fiziologie și patologie.
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României marchează o etapă importantă în promovarea inovației medicale și în formarea unei comunități de profesioniști capabili să ducă medicina spre un viitor mai inteligent, mai preventiv și mai longeviv.
Într-o lume în care speranța de viață crește, dar anii trăiți în boală rămân numeroși – în Europa, media este de 15 ani de viață cu limitări severe, conform Eurostat – medicina 3.0 devine nu doar o opțiune, ci o necesitate.
Iar Bucureștiul, pentru câteva zile, devine locul în care această nouă paradigmă este înțeleasă, dezbătută și construită.
