Luna aceasta , Organizatia Mondiala a Sanatatii va inscrie aceasta adictie pe lista bolilor mentale.
Inca din ianuarie 2017, OMS a anuntat ca vrea sa clasifice dependenta de jocuri video ca maladie similara cu dependenta de jocuri de noroc. Pentru anumiti experti, aceasta recunoastere ar schimba multe in conditiile in care tinerii in special pierd ore intregi pe zi in fata calculatoarelor. Potrivit OMS dependenta de jocuri poate fi diagnosticata atunci cand acceasta activitate ”antreneaza o alterare deloc neglijabila a activitatilor personale, familiale, sociale, educative, profesionale sau din alte domenii importante timp de un an de zile”. Expertii puncteaza repercusiunile pe care le au jocurile video asupra adolescentilor, de la imposibilitatea de a se opri, la deprimarea atunci cand si se interzic dar si la impactul asupra sanatatii fizice: uscaciuni oculare, dureri de cap, dureri musculare si scheletice. Concret, o recunoastere mondiala a dependentei de gaming ar putea aduce dupa sine medicamente rambursate, concedii medicale cand este cazul sau deschiderea de centre specializate de tratament. Ceea ce ii va incuraja pe multi dependenti de jocuri care-si minimalizeaza simptomele sa vina sa se consulte. Specialistii recunosc insa riscurile unor diagnostice exagerate care pot stigmatiza anumite persoane. Alta miza a recunoasterii este incurajarea cercetarii cauzelor acestei dependente comportamentale recente si putin studiata. Industria jocurilor video a reactionat, evident, acuzand OMS ca nu are date stiintifice si epidemiologice in legatura cu acest subiect si ca un joc video nu poate fi asimilat cu consumul de droguri. Nici comunitatea stiintifica nu este unanima cu termenul de ”dependenta” fiind preferat cel de ”practici excesive” a jocurilor video.
