Pe 15 ianuarie, România celebrează Ziua Culturii Naționale, o sărbătoare care poartă, firesc, numele celui mai cunoscut scriitor român: Mihai Eminescu. Poetul care a schimbat pentru totdeauna limba română nu este însă doar figura solemnă din portretul de manual. În spatele mitului se află un tânăr care a iubit, a greșit, a protestat și a visat la o țară mai demnă, mai liberă și mai educată.
La 176 de ani de la naștere, Eminescu rămâne un reper pentru cultura română, dar și un personaj plin de surprize. Puțini știu, de exemplu, că poetul a fost un călător pasionat: a locuit în Viena, Berlin, Iași și București, vorbind fluent germană și franceză. A fost fascinat de filozofie și știință, iar manuscrisele sale conțin formule matematice, schițe de invenții și reflecții despre fizică. Într-o epocă în care poezia era privită ca un refugiu romantic, Eminescu a adus în literatură rigoarea logicii și a limbajului precis.
Tot el a fost primul jurnalist român care a scris despre economie, educație și libertatea presei. În paginile ziarului „Timpul”, unde a fost redactor, Eminescu critica corupția și birocrația, pledând pentru o Românie meritocratică, condusă de oameni instruiți. Era, pe scurt, un intelectual complet, preocupat de modernizarea statului, nu doar de frumusețea versului.
De Ziua Culturii Naționale, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României readuce în atenție figura poetului prin difuzarea spectacolului „Eminescu, ziditorul limbii române”, joi, 15 ianuarie, de la ora 18:00, pe canalul oficial de YouTube și pe pagina de Facebook a Fundației.
Spectacolul, pus în scenă de regizoarea Ruxandra Bălașu, îi are în distribuție pe actorul Marius Bodochi și pe artiști precum Miruna Ionescu, Marius Nine și Valentin Albeșteanu. Este o reinterpretare a biografiei poetului prin versurile sale, completată de muzică și proiecții vizuale.
Scopul nu este doar comemorarea, ci redescoperirea unui Eminescu viu, uman și profund actual. Așa cum spun realizatorii proiectului, „limba română pe care o vorbim astăzi poartă amprenta modului în care Eminescu a gândit lumea”.
Ziua Culturii Naționale a fost instituită în 2010, tocmai pentru a reaminti că identitatea unei națiuni nu se construiește doar prin economie sau politică, ci și prin cultură. Alegerea datei de 15 ianuarie – ziua nașterii lui Mihai Eminescu – nu a fost întâmplătoare. Poetul a fost cel care a ridicat limba română la nivelul unei limbi de cultură europeană și a inspirat generații întregi de scriitori, artiști și profesori.
Printre curiozitățile mai puțin cunoscute se numără și pasiunea lui Eminescu pentru teatru: la 14 ani a fost sufleur la Teatrul Național din Cernăuți, iar mai târziu a fost secretar al Teatrului Național din București. Tot el a fost cel care a propus ca școala românească să introducă în programa elevilor cursuri de estetică și filozofie, pentru a forma gândirea critică.
La mai bine de un secol și jumătate de la nașterea lui Mihai Eminescu, opera lui continuă să inspire prin curajul de a gândi liber. Poate că acesta este adevăratul motiv pentru care România îl sărbătorește ca poet național și, poate mai mult decât atât, ca simbol al culturii românești.