De ce a fost izolat Qatarul

Frontiere inchise, relatii diplomatice rupte…Micul dar bogatul emirat a devenit oaia neagra a Orientului Mijlociu, aratata cu degetul de Arabia Saudita si aliatii ei, la numai doua saptamani dupa vizita lui Donald Trump la Ryad.

Pe scurt: luni, vecinii Qatarului (Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Yemen si Egipt) au rupt pe rand relatiile diplomatice cu Doha. Iar primele trei tari citate vor merge pana a-si inchide frontierele terestre, maritime si aeriene cu Qatarul. Consecintele sunt grele. Mai multe mari companii aeriene (EgyptAir, Flydubai, Gulg Air…) au anuntat ca vor suspenda zborurile de provenienta sau catre Qatar. Ieri, Qatar Airways a anulat, ”pana la noi ordine” zborurile catre Bahrein, Egipt si Emirate. Cetatenii din Qatar au la dispozitie 14 zile sa paraseasca Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite sau Bahrein. Iar timpul ambasadorilor (48 de ore) deja a expirat. Politologul Nabil Ennarsi, directorul Observatorului din Qatar estimeaza aceasta izolare drept o declaratie de razboi din partea vecinilor. Qatar, ca si tarile care acum il pun la zid (mai putin Egiptul) face parte din Consiliul de cooperare al Golfului (echivalentul UE), creat in 1981. Oficial, Arabia Saudita si aliatii ei acuza Qatarul de sustinere a terorismului. Emiratul ”gazduieste diverse grupari teroriste pentru a destabiliza regiunea, precum confreria Fratilor Musulmani, ISIS si Al Qaida”, argumentau responsabilii sauditi, luni. Nabil Ennarsi, la fel si Karim Sader (specialist in Orientul Mijlociu si conferentiar al universitatii Saint-Joseph din Beirut) vad in acuzatiile sauditilor un prtext, ”partea nevazuta a aisbergului care ascunde dezacorduri mult mai profunde”.

Tentativa de disciplinare

Cei doi politologi vad in izolarea Qatarului o tentativa a Arabiei Saudite de a disciplina acest emirat care are doar 250.000 de indigeni dar are, imbogatit in special datorita exporturilor de gaze, vrea sa aibe un cuvant de spus pe scena internationala jucand o partitura care nu este adoptata de vecinii sai. Ennarsi evoca in special Primavara araba, miscare de contestare populara care a zguduit mai multe state din Maghreb si din Orientul Mijlociu incepand cu decembrie 2010. Qatar a profitat de aceasta miscare pentru a-si avansa interesele sustinand miscari populare care incercau sa rastoarne regimuri autoritare, sustinand Fratii Musulmani in actiunile lor politice din Tunisia, Libia si Egipt si provocand furia sauditilor si Emiratelor care au legaturi puternice cu regimurile din aceste tari si provocandu-le temerea ca miscarile contestatare se vor extinde si asupra lor.

La ordinul lui Trump

Karim Sader pune accentul si pe al doilea important aspect: legaturile Qatarului cu Iranul, considerat dusmanul absolut de catre acuzatorii emiratului. Qatar are interese strategice cu Iranul, in special un zacamant gazier offshore, cel mai mare din Golf. In discursul sau rostit in 21 mai, la Ryad, Trump a rupt-o cu linia politica a lui Obama in Orientul Mijlociu, care indemna la dialog cu Iranul, cerand comunitatii internationale sa izoleze aceasta tara, spre satisfactia Arabiei Saudite si a Emiratelor, principalii actori ai frontului anti-iranian. Intr-o anumita masura, Trump a oferit un cec in alb sauditilor pentru a actiona in voie. Regimul saudit (sunit) considera Iranul siit drept dusmanul sau natural. Apropo de SUA, in acest stadiu ramane necunoscut viitorul bazei Al Udeid, una din cele mai mari baze militare americane din lume, instalata pe solul qatarez.

Rapirea, nu din Serai

Gaz peste foc a fost si recentele dezvaluiri potrivit carora Qatarul a platit aproximativ un miliard de dolari Iranului, dar si unor militii apropiate Al-Qaida, pentru eliberarea a 24 de cetateni ai sai (intre care si membri ai familiei regale a Qatarului) rapiti in Irak in 2015, intr-o zona siita, in timpul unei partide de vanatoare cu soimi. Rapirea nu a fost revendicata dar suspiciunile planeaza asupra militiilor siite irakiene, sustinute de Iran, care acuza Qatarul de ingerinte in afacerile irakiene si de complicitate cu islamistii suniti. Qatar este un sustinator de cursa lunga a rebelilor sirieni contra regimului lui Bashar al-Assad. Potrivit unei surse apropiata negocierilor de eliberare, aceasta tranzactie a oferit oportunitatea Iranului sa negocieze un acord (in aprilie) care a dus nu numai la eliberarea mai multor orase siile asediate de rebeli in Siria dar si eliberarea unor conbatanti siiti rapiti de o grupare afiliata la Al-Qaida. Regimul sirian nu a fost implicat in aceste negocieri care au fost duse de iran (principal sustinator al regimului Assad) si Qatar (apropiat al rebelilor sirieni). Rascumpararea uriasa platita de Qatar a servit atat pentru a satisface cererile rapitorilor cat si facilitarii operatiunilor de evacuare a civililor si a eliberarii prizonierilor siiti din Siria. De unde si mania sauditilor, Ryad reprosand Qatarului ca a platit aproape un miliard de dolari catre forte inscrise pe lista neagra a Orientului Mijlociu, una afiliata Al-Qaida iar alta legata de militiile iraniene.