Uriașul zăcământ de gaze din Groningen(Olanda) este una din soluțiile limitării depedenței energetice a Europei de Rusia.
Viitorul acestui zăcământ, cel mai mare din Europa, a căpătat o nouă importanță de când invazia rusă în Ucraina a declanșat o creștere a prețurilor la energie.
Groningen a pompat peste 50 de miliarde de metri cubi de gaz la vârful său de producție, în urmă cu aproape un deceniu. Dar câmpul urmează să se închidă la sfârșitul lunii septembrie din cauza cutremurelor declanșate de procesul de extracție, care au dus la peste 160.000 de cereri de despăgubiri până în prezent. Mișcarea Rusiei din această lună de a limita drastic cantitatea de gaz pe care o trimite în vestul Europei – și avertismentele că ar putea întrerupe complet aprovizionarea până la iarnă – nu a făcut decât să complice lucrurile.
Groningen deține suficient gaz pentru a înlocui trei ani de livrări rusești către UE! Cu toate acestea, guvernul olandez a fost reticent în a crește din nou producția.
Cutremurele la câmpul Groningen, deschis în 1963, au început în anii 1980, când solul –argilă și gresie – a început să se deplaseze. În 2017 au fost aproape 100 la vârf, unele dintre ele atingând 3,6 grade pe scara Richter. Chiar dacă producția la exploatarea de 900 km pătrați s-ar opri astăzi, cutremurele ar continua timp de cel puțin un deceniu, dar nu ar provoca pagube însemnate.
După ce inițial a ignorat problema, guvernul a forțat operatorul NAM, un joint-venture între Shell și Exxon, să reducă producția din 2013 și în 2018 a anunțat că zăcământul se va închide.
Producția a scăzut de la 54 de miliarde de metri cubi (bcm) în 2013 la 4,6 miliarde de metri cubi în acest an. Dar există încă 450 de miliarde de metri cubi în rezerve, iar dacă Rusia ar opri complet gazul, unii cred că Olanda va trebui să le exploateze.
Consiliul Groeningen Gas a estimat că, până în 2027, s-ar cheltui 5,3 miliarde de euro pentru consolidarea locuințelor din zonă. Politicienii olandezi sunt împărțiți între cererile de despăgubire ale alegătorilor și prețurile record de pe piața energiei.
Dar opinia publică se schimbă la fel de repede ca și terenul. Un sondaj realizat de Enigma Research în martie a arătat că aproape două treimi dintre locuitorii din Groningen au susținut creșterea extracției de gaze până la un anumit punct. Mai mult de opt din zece au considerat că Olanda ar trebui să oprească importul de gaz rusesc.
Mingea este acum în terenul aleșilor locali. La fel ca întreaga UE, ei trebuie să decidă prioritățile,deoarece întregul continent se afundă într-o criză energetică și până la iarnă mai sunt doar câteva luni.
Păi dacă ne dă mâncare, gaz și curent ca și până acum cine mai își pune cod QR, trece la moneda digitală, monitorizare amprentă de carbon și ia portofel digital? Adică e cineva atât de retardat încât să creadă că economiștii ieoropeni s-au dilit peste noapte?