Cum l-au ratat romanii pe Viktor Orban

Mi-as fi dorit ca macar despre un lider roman sa se scrie, chiar si cu patima, ce a scris europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt despre Viktor Orban, pe reteaua de socializare unde se joaca ba de-a cetateanul prin ale carui vene curge numai sange Made in UE, ba de-a paznicul Partidului Popular European. Nervos din cale afara, fostul premier flamand il ia in furci pe Orban, al carui discurs, zice el, este unul al urii. Hai, lasa-ma! Nu e de ajuns, ii infige si un bold in cap, fixandu-l in insectarul cu dusmani si sustinand ca Orban a generat cea mai intunecata epoca pe care a cunoscut-o vreodata Europa. Serios?

Serpeste, ca orice politician cu nimic mai breaz decat confratii, Verhofstadt ii arunca in carca lui Viktor Orban ca a dus o campanie in care evreii bogati au fost acuzati de toate relele din lume. Ba, mai mult, discursul lui a fost acceptat si legitimat de neamul politic al Popularilor Europeni. Pai, daca a fost legitimat, inseamna ca nu e asa. Ce-o fi asa de greu de inteles?

Fecioarele Uniunii Europene

In realitate, Verhofstadt este disperat ca Orban va conduce in continuare Ungaria, tara care bate cu pumnul in masa UE cand vreo masura luata la Bruxelles nu ii este pe plac si nu serveste sau este impotriva intereselor ei. Nu o data premierul ungar a fost acuzat de nationalism. E greu sa le explici astora din coltul ala de lume ca semnificatia reala este de patriotism, pentru ca termenul asta  deranjeaza urechile lor gingase de fecioare ale UE.

In fond, cu cine trebuia sa tina Orban? Cu o Europa aflata in degringolada, sustinuta artificial de presedinti care au doar interesul propriului scaun de acasa, sau cu propria lui tara? Trebuia sa situeze de partea unui conclav preocupat mai degraba de salvarea pozitiilor, decat de dezvoltare, sau de partea propriei natiuni? De partea unei Belgii experte in contre sau de partea Ungariei? Partidul lui Orban a fost ales de unguri intr-un procentaj zdrobitor, unguri intre care se afla sigur si mii de evrei care, sa vezi minune, n-au simtit ce a simtit Verhofstadt.

Tara fara reactii

Ar fi putut avea Romania un Viktor Orban? Fireste, dar ar fi trebuit sa-si gaseasca omul care sa stie sa jongleze cu numarul de imigranti stabilit de Bruxelles si Merkel, dupa propriile socoteli prostesti. Orban a ripostat dur si imediat cand valul de refugiati a invadat Europa, avand toata Ungaria in spate, de partea lui. A ridicat garduri de fier la frontiere, timp in care romanii au stat linistiti sa le sopteasca Iohannis cuvinte dulci si sa le creasca numarul de imigranti de la o vizita la alta la Bruxelles. Orban a stiut sa negocieze la sange pozitia Ungariei in Europa, pe cand romanii se multumeau cu explicatii infantile ca nu sunt de mana a doua, ci fac parte din zona celor „doua viteze”. Acelasi drac, spus altfel. Vreo reactie din partea liderilor romani? N-am vazut.

Targuri, baluri si festivaluri

De ce nu pot avea si romanii un Viktor Orban? Pentru ca, de pe scaunele pe care le ocupa, capii politici au cu totul alte preocupari sau tremura in izmene. E mai usor sa te fandosesti in emisiuni la televiziunile de casa decat sa bati cu pumnul in masa Europei. Pentru asta, iti trebuie si oameni, si politici bine puse la punct. De unde? La televizor, n-ai nevoie. E mai usor sa transmiti felicitari de Paste, cu iepurasi si vorbe goale despre fericire, decat sa-i faci pe romani sa se simta cu adevarat fericiti in tara lor. Toti se intrec in a spune „Hristos a inviat”, dar niciunul nu are curaj sa rosteasca „Romania a inviat”. Targuri, baluri si festivaluri, mai mult nu putem. Nici ziua Marii Uniri nu ne va misca din loc. O sa ne multumim cu clasicele parazi militare prin garnizoane, cu niste cuvantari fade despre patriotism si jertfa si, sa nu uit, cu nelipsita pomana nationala, fasole cu carnati, devenita traditie, de parca asta am sarbatori. Pe care nu o sa o ratam. Doar pe Orban l-am ratat.