(sursa foto: Laura-Iuliana Scântei/Facebook)La peste opt luni de la decizia CCR care a dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, cu scurt timp înainte să aibă loc turul al doilea al scrutinului, apar explicații de la nivelul unuia dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale cu privire la această hotărâre care a avut ecouri nu doar la nivel național, ci și dincolo de granițele României.
Judecătoarea Curții Constituționale Laura-Iuliana Scântei a explicat motivele pentru care scrutinul prezidențial din 24 noiembrie 2024 a fost anulat. Aceste explicații au venit marți, 19 august, la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, unde judecătoarea CCR Scântei a participat la o dezbatere despre reforma justiției. La un moment dat, un participant din public i-a adresat o întrebare fostei parlamentare PNL – unul dintre cei nouă judecători CCR care au decis anularea alegerilor – cu privire la anularea scrutinului de anul trecut.
Ea a arătat că documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din 4 decembrie, au semnalat nereguli majore în procesul electoral, în special în campania electorală, potrivit stiripesurse.ro.
Cum s-a ajuns, de fapt, la anularea scrutinului
„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost atribuit, prin Constituție, Curții Constituționale pentru verificarea legalității și confirmarea rezultatului: cel prezidențial. Restul alegerilor intră în atribuția instanțelor judecătorești de drept comun”, a menționat Scântei.
Totodată, judecătoarea CCR a precizat că a reflectat mult asupra acestui caz. A ales să menționeze că frauda electorală din ziua votului poate fi invocată doar dacă are amploarea necesară pentru a modifica ordinea candidaților sau rezultatul final.
„Curtea a stabilit că nu au existat fraude în ziua votării care să fi fost contestate de un competitor”, a explicat judecătoarea.
Scântei: Noi am luat act de constatările CSAT
A rămas, însă, întrebarea: de ce s-a ajuns totuși la anularea alegerilor? Potrivit lui Scântei, explicația vine din documentele desecretizate ale CSAT, care au indicat nereguli în perioada campaniei electorale.
Judecătoarea a menționat, totodată, că a considerat esențial ca analiza corectitudinii alegerilor să nu se limiteze strict la ziua votului, ci să privească întreg procesul electoral.
„CCR nu are competențe să analizeze modul în care alte autorități își îndeplinesc atribuțiile.
Noi am luat act de constatările CSAT, pe care le-am considerat autentice și veridice”, a precizat aceasta.
Dacă CCR nu ar fi anulat scrutinul pe baza informațiilor CSAT, atunci ar fi validat „ceva ce nu corespundea legii”, a concluzionat judecătoarea, conform sursei citate.
„Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor”
Potrivit prevederilor legale, alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii: libere, periodice și corecte. Ele au fost libere, pentru că oamenii au putut vota candidatul dorit, dar și periodice, pentru că au avut loc la data stabilită.
„A rămas în analiză caracterul corect, care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect”, a menționat Scântei, răspunzând persoanei care i-a adresat întrebarea.
Din documentele CSAT, care arătau cum campania electorală a fost viciată, „noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”, a mai spus judecătoarea, conform aceleiași surse.
Nu în ultimul rând, aceasta a ales să menționeze, referitor la metodele folosite astăzi în campaniile electorale, inclusiv cele pe internet, și că „lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu”.
„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, a concluzionat judecătoarea.
Ar fi de amintit faptul că primul tur al prezidențialelor a avut loc pe 24 noiembrie 2024 și a fost câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, urmat de Elena Lasconi, șefa USR la acel moment și candidata partidului în cursa pentru Cotroceni. Turul doi, programat pentru 8 decembrie, nu a mai avut loc, având în vedere decizia pronunțată de CCR în 6 decembrie.
De altfel, „Național” a scris, recent, despre dezvăluirile publicate de un site american apropiat de echipa Trump, cu privire la subiectul anulării prezidențialelor de anul trecut.
„Un site american apropiat de echipa Trump a publicat informații potrivit cărora la întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurată în Alaska, s-ar fi discutat, negru pe alb, despre ceea ce s-a întâmplat în România pe 6 decembrie 2024: anularea alegerilor prezidențiale și înlăturarea din cursă a candidatului Călin Georgescu. Mai mult, surse de la Washington afirmă că dosarul ar fi ajuns deja pe masa noii directoare a Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard.
Dacă aceste informații se confirmă, România nu mai este doar „o pată pe hartă”, ci devine exemplul viu al unor matrapazlâcuri exportate direct de Administrația Biden, cu complicități interne la București.”
Citiți mai multe AICI: Mulțumim, USR! Mulțumim, Nicușoare: nu mai contăm deloc!
Citiți și: Alertă în Sistem: Trump se uită cu lupa la alegerile prezidențiale din România!
