Presedintele rus, care a discutat cu Donald Trump mai bine de doua ore, a aratat la Hamburg ca a redevenit un partener cheie pentru solutionarea problemelor globale, inclusiv a celor create cu contributia lui.
Ca sef de stat sau de guvern, lui Putinn i-au trecut prin mana patru presedinti americani: Bill Clinton, G W. Bush, Barack Obama si Donald Trump. Cu ultimul, s-a intalnit prima data la Hamburg, cu ocazia G20. Prima data, cel putin in versiune oficiala pentru ca, inaintea campaniei sale electorale, Trump s-a laudat ca a strans deja mana judokanului de la Kremlin. Astazi, se face niznai. Dar, ”mai bine decat sa vorbim la telefon”, i-a spus Putin care a estimat ca ”Trump, cel pe care-l vedem la tv, e foarte diferit de Trump cel real”. In timp ce la G20 se toca problema climatului, Putin si Trump au stat deoparte. Chiar daca, de cand Putin a venit la Kremlin, relatiile cu presedintii americani au inceput bine (ba, George W. Bush spunea, dupa prima lor intalnire , ca ”i-a citit in suflet” si a ajuns la concluzia ca e un om de incredere), ulterior mierea de pe firul direct a inghetat.
Ingerintele Kremlinului, praf in ochi
Cu Trump, luna de miere a inceput inainte de alegerea magnatului la Casa Alba. Trump aparea ca un candidat favorit al Kremlinului, in fataa unei Hillary detestata la Moscova. Fata de presa rusa, care vedea o noua era a relatiilor ruso-americane, oficialii rusi au fost mai prudenti. Au apreciat declaratiile amicale ale lui Trump la adresa lui Putin, scepticismul sau fata de un NATO ”depasit” si dorinta de a coopera in lupta antitero, inclusiv in Siria. Dar rusii stiau ca, dincolo de vorbele frumoase, persista divergente de interese intre Rusia si SUA. Ingerinta serviciilor rusesti in alegerile prezidentiale americane a fost de altfel unul din primele subiecte abordate de cei doi sefi de stat la Hamburg. Vizavi de opinia publica americana, Trump nu putea evita subiectul chiar daca s-a aratat sceptic cu privire la concluziile serviciilor de informatii americane. Fara surpriza, Putin a negat orice interventie in campania si, potrivit rusilor, Trump a ”acceptat” dezmintirile interlocutorului sau. Potrivit surselor americane, si-a mentinut dubiile. Rusii explica aceste acuzatii prin prisma ”rusofobiei” din presa americana. ”Astia v-au ofensat?”, l-a intrebat Putin pe Trump, aratand spre jurnalistii autorizati sa asiste la prima lor strangere de mana.
Statutul Rusiei, restul pe planul doi
In prima intalnire Putin-Trump, presedintele rus a urmarit un singul obiectiv, relateaza observatorii Slate: afirmarea statutului Federatiei Ruse ca putere mondiala egala cu SUA. Faptul ca intalnirea a avut loc, si mai ales durata ei , doua ore si 15 minute in loc de o jumatate de ora prevazuta, demonstreaza cat de serios ia, si trebuie sa ia, presedintele SUA dialogul cu Moscova. Pe fond, nu trebuie sa ne asteptam la minuni. De altfel, in ajunul G20 ambele parti au reafirmat pozitii intransigente pe majoritatea subiectelor aflate pe ordinea de zi. Pentru a indulci atmosfera, cei doi au anuntat o incetare a focului in sud-vestul Siriei. Un armistitiu fragil intre fortele regulate siriene, sustinute de Rusia si de iranieni, si cele ale opozitiei moderate, sustinute de americani. ”Trebuie sa fie clar pentru toata lumea ca nu putem progresa in problema siriana si a Orientului Mijlociu fara a discuta impreuna”, a declarat Putin. In privinta Ucrainei, Putin si Trump au convenit ca SUA isi vor aduce contributia la punerea in practica a acordurilor de la Minsk. In privinta Coreei de Nord, cei doi ai ramas pe propriile pozitii: Trump doreste ca Putin sa-l convinga pe presedintele chinez Xi Jinping sa accentueze presiunile asupra Phenianului. Rusia, care a avut grija sa-l invite pe Xi la Moscova, inainte de summit-ul de la Hamburg, sustine o inghetare concomitenta a programului nuclear nord-coreean si a manevrelor militare comune americano-sud-coreene. Insa si Truma si Putin stiu ca nu au decat putine mijloace de presiune asupra lui Kim Jong-un. Nu au contat, in fine, nici dezacordurile sau sanctiunile economice mentinute si agravate impotiva Rusiei. Esentialul a fost rezumat de purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov. ”Dialogul (ruso-american) este vital pentru solutionarea numeroaselor conflicte”. Pare departe vremea cand, la summit-ul G20 din Brisbane, in 2014, Putin a parasit reuniunea inainte de vreme, din cauza tensiunilor cu liderii occidentali pe fondul crizei ucrainene. La Hamburg, invitat special al Angelei Merkel, si-a regasit locul, acela de partener international obligatoriu.
Trump renunta la cybercooperarea cu Moscova
Dupa ce a evocat, cu Putin, ideea infiintarii unei unitati de cybersecuritate insarcinata cu prevenirea unor eventuale ingerinte in alegeri, Trump a facut, ieri , pasul inapoi.
”Faptul ca am discutat cu presedintele Putin despre o asemenea unitate, nu inseamna ca ma gandesc ca se si poate face. Nu este posibil”, a scris Trump pe Twitter. Senatorii republicani Lindsey Graham (Comisia fortelor armate din Senat) si Marco Rubio au catalogat ideea unei cyberunitati ruso-americane drept o aiureala. ”Cea mai stupida pe care au auzit-o”, a spus Graham. ”Daca realitatea si pragmatismul ne obliga la un dialog cu Putin, el nu va fi niciodata un aliat valabil, nici un partener constructiv in termeni de incredere”, a estimat Rubio. ”A fi partener cu Putin pe tema unei unitati de cybersecuritate este ca si cum ai colabora cu presedintele sirian Bashar al-Assad pentru o unitate de arme chimice”, a continuat el.
