O analiză a Energy Policy Group (EPG) privind impactul prețurilor energiei post-plafonare arată că majorarea acestora ar fi necesară pentru ca firmele de transport și distribuție să-și poată face investițiile în infrastructură. Pe de altă parte, explozia prețurilor la energie va genera efecte negative în plan macroeconomic, precum creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare a populației, cu implicații asupra reducerii cererii agregate și a creșterii economice, avertizează EPG.
Analiza-studiu a Energy Policy Group (EPG), un think-tank independent specializat în politici energetice și climatice, arată, cu cinism, că este nevoie de dispariția plafonării prețurilor la energie, dar și la gaze, pentru o stimulare a investițiilor în infrastructura de transport și distribuție. Mai exact, EPG arată că, pe termen scurt, renunțarea la plafonarea prețurilor energiei ar duce la o creștere a facturilor la electricitate și gaze naturale.
Această evoluție ar putea genera efecte negative în plan macroeconomic – creșterea inflației, scăderea puterii de cumpărare a populației, cu implicații asupra reducerii cererii agregate și a creșterii economice. Pe de altă parte, menținerea acesteia în forma actuală, ca program de aplicare cvasi-universală, nu poate continua în contextul macroeconomic existent, consideră EPG.
”Mai mult, pentru reducerea prețurilor pe termen lung și pentru susținerea tranziției de la combustibili fosili la surse curate de energie, corelată cu electrificarea tot mai multor sectoare economice și rezidențiale, sunt necesare investiții semnificative în infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice. În prezent, aceste investiții sunt limitate de schema de plafonare”, se precizează în analiza EPG. Potrivit acesteia, în 2024, prețul energiei electrice a scăzut în întreaga Europă, însă sud-estul continentului, inclusiv România, a avut un ritm mai lent de reducere, cu prețuri similare celor din 2023, cauza principală fiind capacitatea redusă de producție completată de infrastructura insuficientă, care a dus la izolarea regiunii.
7 milioane de gospodării afectate de sărăcie
În contextul revenirii la piața liberalizată, prețul energiei electrice active ar reprezenta 44% din factura plătită de consumator, restul de 56% revenind tarifelor reglementate pentru serviciile de rețea și componentelor fiscale. Prețul mediu ponderat al energiei electrice pe PZU pentru anul 2024 a fost de 555 RON/MWh, în timp ce media pe celelalte piețe s-a situat la 509 RON/MWh. Pe piața contractelor la termen prețul mediu pentru anul 2024 a fost de 499 RON/MWh, iar pentru 2025 este preconizat la 516 RON/MWh (martie 2025). Factori precum cotațiile gazului natural și prețul certificatelor de emisii CO2 pot influența estimările pentru 2025, susține EPG. Conform datelor publicate de ANRE, în noiembrie 2024 erau în România aproximativ 8,72 milioane de consumatori casnici conectați la rețeaua de electricitate. Dintre aceștia 7,2 milioane consumau sub 208 kWh, (mai mult de 4,04 milioane aveau un consum lunar sub 84 kWh) în timp ce doar 1,4 milioane aveau un consum peste această valoare. Coroborând cu procentul de sărăcie energetică, Guvernul va trebui să identifice între cei 7,2 milioane de consumatori casnici cu consum de sub 208 kWh/lună câți se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili. Pentru aceștia, vor fi necesare măsuri de sprijin țintite în contextul creșterilor de preț preconizate, sugerează EPG.
36 de lei de la Guvern
Una dintre opțiunile analizate de ANRE este acordarea de vouchere în valoare de 36 lei consumatorilor cu un consum lunar de până la 150 kWh, categorie ce include aproximativ 5,7 milioane de clienți casnici, se mai semnalează în analiza EPG. Un astfel de ajutor pe o perioadă de nouă luni ar genera un impact bugetar estimat la 1,85 miliarde de lei (aprox. 0,4 miliarde euro).
”Un ajutor sub forma unei sume fixe are avantajul de a responsabiliza consumatorul în gestionarea consumului. Desigur, trebuie identificate gospodăriile al căror consum este redus din motive de nelocuire. Sprijinul ar trebui să fie direcționat către cele mai vulnerabile categorii sociale, pe baza unor criterii clare și obiective, pentru a asigura eficiența și echitatea măsurilor implementate. Gestionarea unor potențiale vouchere sau tichete trebuie să fie realizată astfel încât să prevină utilizarea acestora în alte scopuri decât cele destinate. Cadrul de punere în aplicare ar trebui să includă măsuri de control și monitorizare, asigurând că sprijinul acordat este folosit exclusiv pentru achitarea facturilor la energie și nu pentru alte cheltuieli. O astfel de abordare riscă însă să nu fie accesibilă pentru un număr semnificativ de gospodării vulnerabile”, mai arată EPG.