Cu emotie, despre Dacian Ciolos

Fondatorul Miscarii Romania Impreuna, Ciolos adica, a fost luat de viitura unei campanii premature si a fost depus pe faleza, la Galati. Pe mine deja ma trec niste ganduri. Aici, a vorbit oamenilor, cu emotie, despre emotia care nu este emotie daca nu are si substanta.

Eu credeam ca voia sa faca politica. Deja ma emotionasem. „Putem merge cu emotie si atunci stam fiecare si ne vedem de treaba acum, la casele noastre, ne angajam niste experti in a crea emotii si cream emotii la momentul respectiv. Si castigam alegerile. Dar ce-am rezolvat cu asta?“. Cum ce-ai castigat, Julien? O doza mare de emotii. Plus alegerile, nu? Ca sa nu mai vorbesc si de o sumedenie de prieteni care te vor intreba daca l-ai cunoscut pe Grig Bivolaru. Si daca e adevarat ca ala facea…, facea…, ma rog, facea. N-a fost de ajuns. Ia uite: „ haideti sa cream o emotie adevarata, o emotie care sa vina din lucruri sincere si din lucruri adevarate, nu din lucruri provocate doar din dragul de a ne bate cu ceilalti”. Julien, nu stiu cum sa-ti spun, sunt cam pudic de felul meu, in fine, indraznesc, dar sa stii ca eu ma emotionez cand fac pipi, de exemplu. Ma iau asa, niste fiori, ca am ajuns la timp si nu mi-a scapat discursul politic in pantaloni. E bine asa? Fac de ajuns pentru partid? Mai spune Dacian ca nu doarme noaptea, ca se gandeste cum sa le vorbeasca oamenilor din mediul rural ca sa fie inteles. Atentie, el nu spune „oamenii de la tara”, e civilizat, educat si european. Vai, dar ce simplu e, Julien. Invita-i la umblatoarea din spatele birtului si impreuna-ti-va jeturile. Politice, vreau sa spun. Si sa vezi tu emotie ce-i cuprinde pe aia daca, din greseala, ii stropesti. Da’ si pe tine, daca se emotioneaza taranii pe tine. Acum imi dau seama, noi vorbeam despre politica, nu? Las-o dracului, nu te mai emotiona atata pe ea, ca e uda leoarca.