Croatia a devenit, ieri, cel de-al 28-lea stat membru UE si, pe langa sperantele pentru o viata mai buna, croatii au de demonstrat ca sunt in stare sa protejeze o granita de 1.300 km, penetrata in prezent de traficantii de arme si droguri, dar si de imigratia ilegala.
Dupa ce s-au stins ecourile corurilor care celebrau, in noaptea de duminica spre luni, la Zagreb, intrarea Croatiei in marea familie europeana, ieri, la lumina zilei, datele social-economice aratau la fel: somaj de 21% (300.000 de someri intr-un stat cu 4,2 milioane de cetateni), un PIB la nivelul a 39% din media europeana si o economie aflata in recesiune din 2009.
Laude si sarcini de la Barroso
Seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a aratat deplin satisfacut de aderarea Croatiei la UE. „Este un eveniment istoric … Astept cu nerabdare contributia Croatiei la UE, care va fi o poveste de succes”, a declarat Barroso. El a atras insa atentia ca noul stat membru are acum mari provocari: reducerea coruptiei si rezolvarea problemelor economice si financiare cu care se confrunta tara. Cat priveste aderarea la Schengen, Barroso le-a spus croatilor ca mai au de asteptat sapte ani, care insa vor trece „foarte repede”.
Ruta balcanica a criminalitatii
Croatia mai are o provocare mare: protejarea unei granite de 1.300 de kilometri, tara facand parte din asa-numita ruta balcanica a criminialitatii transfrontaliere. Acesta este un „club select” din care fac parte hoti de masini, precum si traficanti de carne vie, arme si droguri din Turcia, Grecia, Macedonia si Serbia. In plus, granita este penetrata anual de mii de imigranti ilegali, ascunsi in covoare, valize, pe sub masini etc., iar sarcina Croatiei va fi si mai grea acum, deoarece trebuie sa apere frontiera balcanica a UE.