Puterea de la Beirut începe să cedeze în faţa protestelor populare fără precedent care s-au desfăşurat continuu timp de o lună, dar închiderea băncilor în această perioadă arată că ţara se confruntă cu o criză fără precedent. Manifestaţiile au pornit iniţial pe 17 octombrie după ce guvernul a încercat să introducă o nouă taxă, pe mesajele transmise prin WhatsApp, apoi s-au transformat într-un apel la demisia întregii clase politice, acuzată de corupţie, în timp ce noul guvern tehnocrat se lasă încă aşteptat.
Deschiderea agențiilor pentru o săptămână scurtă le-a expus frustrării clienților cărora li se refuză aproape toate tranzacțiile în valută. Însă demersurile bancherilor, care sunt menite să calmeze spiritele după limitele la retrageri impuse de bănci în contextul turbulențelor de stradă, au provocat mai degrabă panică, scandaluri şi chiar violenţă, justificând închiderea din motive de securitate. „Confirmăm că banii deponenților sunt în siguranță și ceea ce se întâmplă acum nu are legătură cu solvabilitatea băncilor, astfel încât nu sunt motive de panică”, a asigurat șeful Asociației Băncilor din Liban, Salim Sfeir. Un mesaj care nu a convins pe nimeni, oamenii au strigat “jos cu domnia băncilor !” şi s-au grăbit să-şi retragă banii în ultimele zile – o situaţie care aminteşte de criză economică de la încetarea războiului civil care a măcinat această țară în anii 1975-1990. Preşedintele Michel Aoun pledează pentru “schimbarea modelului economic”, însă analiştii avertizează că o criză de lichiditate și solvabilitate în sectorul bancar va duce la falimentul statului. Guvernul nu va avea sufieciente rezerve străine pentru apărarea lieri libaneze, pentru a-și onora datoriile uriașe și a menține importul de produse vitale, iar presiunea pusă pe bănci va fi enormă, așa că reluarea activității acestora este urmărită cu foarte mare atenție. Libanul, una dintre cele mai puternic îndatorate țări din lume, se confrunta deja cu o criză fiscală severă înainte de începerea protestelor. Dar unde este guvernul ? Banca Mondială a cerut autorităţilor să-l formeze cât mai curând posibil, avertizând împotriva unei „recesiuni mai profunde” în caz de impas, dar influentul lider Hezbollah Hassan Nasrallah a ignorat ideea unui guvern format exclusiv din tehnocraţi, aşa cum cere strada, în timp ce fostul ministru libanez de finanţe Mohamad Safadi a renunţat să devină următorul şef al Executivului. Posibila numire a acestui om de afaceri în vârstă de 75 de ani a stărnit consternare şi furie în rândul protestatarilor, descris ca un „corupt” şi membru al clasei politice a cărei plecare de la putere o solicită de patru săptămâni. Safadi a spus că, în actualele circumstanţe, este dificilă formarea unui “guvern armonios” şi speră că fostul premier demisionar, Saad Hariri, va fi numit din nou în funcţie. Hariri a demisionat la 29 octombrie sub presiunea străzii.
