O serie de publicații și televiziuni de Opoziție vorbesc la această oră despre cozile care s-au format la secțiile de votare din Diaspora. Tonul este unul alarmist, iar articolele și reportajele arată că aceste cozi sunt formate din mai multe sute de oameni. Există temerea că românii din străinătate nu vor reuși să voteze până la finalul zilei. Scenariul amintește mult de cel petrecut în alegerile prezidențiale din 2014, când președintele Iohannis a reușit să remonteze diferența de scor față de Victor Ponta, arătând că fostul premier al PSD a blocat votul celor din Diaspora. De data aceasta, tema este folosită de reprezentanții USR-PLUS, care acuză faptul că ar fi vorba de o tentativă de fraudare a alegerilor europarlamentare, pusă la care de către actuala guvernare.
Cifrele îi contrazic pe cei din USR-PLUS
Pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, autoritățile au anunțat deschiderea a 441 secții de votare pentru cei care votează în străinătate. Cele mai multe secții de votare sunt organizate în țările unde există comunități puternice de români – Italia (76), Spania (50), Republica Moldova (36), SUA (31), Marea Britanie (29), Germania (25), Franța (17), Austria (9), Belgia (8). În comparație cu ultimul scrutin din 2016 – cel pentru Parlamentul național – de data aceasta au fost deschise cu 24 secții de votare în plus. Diferența este una și mai mare dacă facem o comparație cu alegerile prezidențiale din 2014, când pentru Diaspora au fost deschise 294 de secții, iar pentru alegerile europarlamentare din același an – 190 de secții. Mai mult, până la ora prânzului, la secțiile de votare din străinătate se prezentaseră deja de peste două ori mai mulți alegători decât la finalul zilei la alegerile europarlamentare din 2014!
Cine agită din nou sperietoarea votului din Diaspora?
Principalul actor care folosește această temă este alianța USR-PLUS. Acest lucru este lesne de înțeles, având în vedere că USR-PLUS s-a poziționat ca un partid anti-sistem. Ori, partidele anti-sistem își maximizează scorul electoral numai în situația în care reușesc o mobilizare mare la vot, care să aducă la urne electoratul dezamăgit de partidele tradiționale. În cazul nostru de PSD și PNL.
Un alt actor interesat de validarea tezei că Diaspora a fost blocată să voteze este chiar președintele Iohannis, aflat el însuși în prezent în campanie electorală pentru referendumul pe Justiție. Dacă acest referendum nu va face cvorumul, Klaus Iohannis va avea o imensă problemă de a se legitima în calitate de principal candidat al electoratului de dreapta pentru alegerile prezidențiale. Iată de ce, tema blocajului votului din Diaspora îl ajută din ambele perspective – cea imediată, a referendumului de azi, dar și cea de perspectivă, a alegerilor prezidențiale de anul acesta.