Diaspora a fost in prim-plan si la aceste agelegeri. Imaginile aratand cozile de la sectiile de votare au facut iar inconjurul canalelor de stiri.
Tonul a fost unul alarmist, iar mesajul unul cu bataie lunga: „iesuti aucum la vot, cozile vor fi si mai mari”, inserandu-se temerea ca romanii din strainatate mai ca nu apucau sa voteze pana la inchiderea urnelor. Scenariul de ieri aminteste mult de cel petrecut in alegerile prezidentiale din 2014, cand presedintele Iohannis a reusit sa remonteze diferenta de scor fata de Victor Ponta, aratand ca fostul premier al PSD a blocat votul celor din Diaspora. De data aceasta, tema este folosita de reprezentantii USR-PLUS, care acuza faptul ca ar fi vorba de o tentativa de fraudare a alegerilor europarlamentare, pusa la care de catre actuala guvernare.
Cifrele ii contrazic pe cei din USR-PLUS
Pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, autoritatile au anuntat deschiderea a 441 sectii de votare pentru cei care voteaza in strainatate. Cele mai multe sectii de votare sunt organizate in tarile unde exista comunitati puternice de romani – Italia (76), Spania (50), Republica Moldova (36), SUA (31), Marea Britanie (29), Germania (25), Franta (17), Austria (9), Belgia (8).
In comparatie cu ultimul scrutin din 2016 – cel pentru Parlamentul national – de data aceasta au fost deschise cu 24 sectii de votare in plus. Diferenta este una si mai mare daca facem o comparatie cu alegerile prezidentiale din 2014, cand pentru Diaspora au fost deschise 294 de sectii, iar pentru alegerile europarlamentare din acelasi an – 190 de sectii. Mai mult, ieri, pana la ora pranzului, la sectiile de votare din strainatate se prezentasera deja de peste doua ori mai multi alegatori decat la finalul zilei la alegerile europarlamentare din 2014!
Cine agita din nou sperietoarea votului din Diaspora?
Principalul actor care foloseste aceasta tema este alianta USR-PLUS. Acest lucru este lesne de inteles, avand in vedere ca USR-PLUS s-a pozitionat ca un partid anti-sistem. Ori, partidele anti-sistem isi maximizeaza scorul electoral numai in situatia in care reusesc o mobilizare mare la vot, care sa aduca la urne electoratul dezamagit de partidele traditionale. In cazul nostru de PSD si PNL. Un alt actor interesat de validarea tezei ca Diaspora a fost blocata sa voteze este chiar presedintele Iohannis, aflat el insusi in prezent in campanie electorala pentru referendumul pe Justitie. Iata de ce, tema blocajului votului din Diaspora il ajuta din ambele perspective – cea imediata, a referendumului de ieri, dar si cea de perspectiva, a alegerilor prezidentiale de anul acesta.