Am trăit s-o aflăm și pe-asta: dacă nu pică Guvernul la moțiunea de cenzură, angajații din multinaționale nu mai vin la muncă! Nu-i glumă, din contră, este promisiunea pe care micii neomarxiști de Facebook și-o fac unii altora – „bă, dacă nu pleacă PSD-u’ de la putere, nici noi nu plecăm din piață”. Pe platforma Pipera, acolo unde spre 100.000 de oameni îmbogățesc patronatul …străin, subiectul zilei este, de vreo săptămână, votul de joi din Parlament. Corporatiștii se îndeamnă unii pe alții și șefii pe ei să iasă în stradă, indiferent ce rezultat va avea moțiune. Și noi abia așteptăm să relatăm despre Hora bucuriei. Sau va fi Tropotita pulanelor?
Tinerii frumoși și liberi ai României cer să nu muncească joi. Vor să iasă în Piața Victoriei, să pună presiune. Pe cine, nu știu, că votul se dă în Parlament, adică „mai la vale” nițel pe Calea Victoriei, spre Parcul Izvor. Dar asta nu contează deloc pentru un corporatist descurcăreț. Bagă pe Waze și imediat găsește moțiunea. Ce nu rezolvă azi un smartphone, nu-i așa?
Mi-i și imaginez stând la taifas în uriașul spațiu din fața Palatului Victoria, parcă special lăsat liber să se adune acolo floarea intelectu…, pardon, IT-ismului românesc. Și cum vor dezbate ei intens jocurile de culise din politică, să vezi calcule și păreri pertinente exprimate de flăcăi cu bărbi și gleznișoare la vedere, coborâți parcă din picturile rupestre de la Peșterea Muierii.
Iohannis – un exemplu, Șora – un idol
Dacă idolul #rezist, Șora, a putut păcăli trei regimuri (monarhia, comunismul și „demonocrația” prezentului), de ce n-ar reuși și corporatistul să dribleze o zi de muncă?!
Nici nu-i nevoie, de fapt, că pe la unele multinaționale vin șefii să le sugereze angajaților c-ar fi bine să plece mai devreme, dar să dea o tură și prin Piață. Trebuie semnată „condica” la protestele împotriva PSD, așa-i? Managerii știu cel mai bine să profite de pe urma mișcărilor de stradă, ei trimit haita la atac și pe urmă, cu rânjet pe față și o foaie de pretenții la mapă, se prezintă detașați la negocieri/ tratative cu Guvernul. Supapa depresurizării s-a deschis întotdeauna!
I s-a explicat și lui Klaus Iohannis cum să treaba cu presiunea, însă sasul cu viză de flotant la Cotroceni se prinde mai greu, dar este și greu de prins. Ia-l de unde nu-i că mai tot timpul se înțeapă la câte o vizită oficială cu iz de „city break” și țuști din România. Un exemplu, domne, nu degeaba a cucerit inimile tefeliștilor! Ăștia se uită la el ca la ayatolahul statului degeaba. Mulți caută să-i dibuiască tehnica de chiul, însă omul e maestru, greu poate fi dovedit. Și când tace, parcă meditează, iar când deschide gura o face cu atâta eleganță că orice oftat pare o cugetare adâncă.