Corina Corbu, singurul candidat la conducerea Instanţei Supreme, susţine interviul la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM): „Au fost dificultăţi în colaborarea ÎCCJ atât cu instanţele de judecată, cât şi cu instituţii”.
CSM a anunţat că Secţia pentru judecători a programat pentru joi, 18 iulie, interviul pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la care singurul candidat este Corina Corbu.
„Au existat anumite dificultăți, spun eu, în comunicarea Înaltei Curți atât în interiorul instanței, cât și în exterior. Au fost sesizatae și anumite dificultăți și în colaborarea Înaltei Curți atât cu instanțele de judecată și, uneori, și cu anumite instituții. Toate aceste aspecte, în opinia mea, au imprimat un anumit grad de lentoare procesului de modernizare al Instanței Supreme, însă am considerat că acest lucru se datorează într-un fel sau altul și nu aș personaliza, pur și simplu așa a fost conjunctura, acestea au fost provocările, astea sunt rezultatele”, a declarat Corina Corbu, în cadrul interviului în fața Secției de Judecători a Consililui Superior al Magistraturii, scrie Mediafax.
Judecătorul a evidențiat ca dificultăți la nivelul activității Înaltei Curți de Casație și Justiție și volumul excesiv de muncă, întârzieri, lipsa unor aplicații informatice, dificultăți în comunicare și cu instanțele de judecată. Corina Corbu a reiterat problema sediului Instanței Supreme.
„Am avut în vedere ultimul raport dat publicității de Comisia Europeană: resursele umane inadecvate, cele materiale, sediul ÎCCJ e o problemă veche, dar mereu actuală, făra rezolvarea acestei probleme, nu putem face treabă. Președintele e cel care trebuie să imprime principalele direcții ale ÎCCJ, președintele trebuie să propună direcțiile aplicabile oricărei secții. Trebuie să se asigure că toate deciziile sunt acceptate în mod corect, uneori lucrurile au fost trimise într-un mod cu tensiuni. Președintele e cel care trebuie să asculte și să valorifice resursele umane, experiență profundă. Eu cred că toate cele 4 secții trebuie să-și desfășoare activitatea într-un sediu nou, comunicarea între judecătorii celor 4 secții trebuie să fie una reală. Deși a fost pe agenda conducerii ÎCCJ, cred că ar trebui să se găsească o rezolvare. E o problema de 20 de ani asta cu mutatul, acest sediul impropriu a condus la deteriorarea actului de justiție”, a completat judecătorul.
Singurul magistrat care și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție este judecătorul Corina Corbu, în vreme ce actualul președinte al instanței supreme, Cristina Tarcea, nu și-a depus dosarul pentru un nou mandat.
CSM a declanşat, la finele lunii mai, procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care mandatul Cristinei Tarcea va expira în luna septembrie a acestui an.
Corina Corbu a fost achitată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul de corupție în care a fost vizată și Gabriela Bîrsan. În urma deciziei de achitare, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, anul trecut, decretul de numire a Corinei Corbu în funcţia de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ din cadrul ÎCCJ, pe o perioadă de trei ani.
