Parlamentul European cere, printr-o rezoluţie adoptată miercuri, măsuri dure de protecţie pentru minori, în mediul online. Ar putea fi introdusă chiar o limită de vârstă de 16 ani, precum şi şi interzicerea celor mai nocive practici care formează dependenţă.
Europarlamentarii au adoptat un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, exprimându-și profunda îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online. Este vorba de un raport politic, care pune presiune pe Comisia Europeană și pe Consiliul UE (statele membre) să acționeze, fără să creeze însă o obligație legală în acest sens.
Minorii 13-16 ani, acces doar cu acordul părinţilor
Cu scopul de a ajuta părinţii să gestioneze prezenţa digitală a copiilor lor, PE a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video şi interlocutorii de IA. Potrivit rezoluţiei, minorii între 13 şi 16 ani ar trebui să aibă acces cu consimţământul părinţilor.
Potrivit deputaților, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure și adaptate vârstei din momentul conceperii.
Noi filtre în Social Media pentru protecţia copiilor
Parlamentul European a mai cerut:
- să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependență și să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependență pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârșit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă și practicile dăunătoare de ludificare);
să se interzică site-urile care nu respectă normele UE; - să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare; - să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică „cutiile de pradă” și alte conținuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip „plătești pentru a avansa”);
- să fie protejați minorii de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
- să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor).
De ce a fost nevoie de aceste măsuri
Deputaţii europeni au invocat cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani îşi verifică dispozitivele cel puţin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare “problematică” sau “disfuncţională” a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependenţa.
Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgenţă pentru a proteja minorii online.