Minorii din Germania care au căzut pe mâna rețelei din Maramureș și care erau ”reeducați” prin metode dure își așteaptă părinții, dar și ajutorul autoritățile. Dar mai mult, ancheta pe care DIICOT, structura centrală, o desfășoară acum a scos la iveală faptul că rețeaua se baza pe ”cârtițelor” din sistem. Adică sclavia și ororile la care erau supuși copiii erau posibile din cauza legăturilor pe care capii acestei organizații, doi nemți, soț și soție, o aveau cu oamenii din Primărie, Poliție, și alte instituții.
Procurorii au descoperit că liderii grupării au avut complici în rândul autorităţilor locale care îi anunţau atunci când se făceau controale, au declarat surse judiciare. Mai mult, oamenii legii care investigheză cazul au suspiciuni că șefii grupării conduse de un cetăţean german şi soţia lui şi-au asigurat complicitatea oamenilor din zonă și că aceștia le facilitau accesul la informaţii în legătură cu controalele şi verificările efectuate periodic de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş. Potrivit surselor, atunci când se făceau astfel de controale, copiii erau sedaţi şi nu erau lăsaţi singuri niciodată cu inspectorii de la Asistenţa Socială. De asemenea, tinerii erau supravegheaţi strict, pentru a nu intra în contact cu oficiali veniţi în vizită din Germania.
Reintegrați cu forța
Conform surselor apropiate anchetei, gruparea a fost constituită în anul 2014 de soţii Schumann Bert Sieghard şi Schumann Babett, alături de cetăţeanul român Vasile Năsui, zis ‘Neţu’, şi avea ca scop aducerea în România pentru reabilitare şi reintegrare socială a unor adolescenţi germani având comportamente antisociale şi ostile ideii de integrare socială, provenind de regulă din părinţi divorţaţi, narcomani, alcoolici sau care, din cauza unor afecţiuni grave: depresie, psihoză, dependenţă de droguri. Copiii erau luaţi de statul german în custodie de la părinţii lor, după care erau încredinţaţi serviciului social intitulat ”Projekt Maramureş”. În programele propuse de fundație sunt prevăzute în scop de reabilitare o serie de activităţi recreative, menite să stimuleze dorinţa de integrare a tinerilor prin intermediul unor specialişti în pedagogie, psihologie şi diverse activităţi lucrative. Anchetatorii susţin însă că, în realitate, tinerii erau excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, li se confiscau actele de identitate, bunurile personale şi erau supuşi unor metode dure şi brutale.