Privatizarea companiilor de stat, evident in scopul relansarii lor pe piata nu a prea avut succes. Un document guvermanetal arata ca, pana in prezent, 1.750 de contracte de privatizare au fost amanate pentru ca patronii nu si-au indeplinit promisiunile. Pe de alta parte, aceleasi bizarre privatizari au facut sa rasara cartiere rezidentiale pe locurile vechilor fabric, si destui s-au imbogatit vanzand utilajele “privatizate” la fier vechi.
Anul trecut, un studiu al Asociatiei Nationale a Antreprenorilor arata ca au fost privatizate in total 7.700 de companii de stat. Insa doar un sfert dintre ele mai functioneaza. 75% au intrat in faliment din diverse motive. In unele cazuri, companiile de stat aveau sanse mici sa mai supravietuiasca. Erau depasite din punct de vedere tehnologic si nu mai aveau clienti. De aceea, parte din firmele scoase la privatizare s-au dat pe sume foarte mici, mult sub valoarea de piata a patrimoniului acestora. Apoi, utilajele s-au vandut masiv la fier vechi si i-au imbogatit pe noii patroni fara ca acestia sa investeasca vreun leu. Iar ce s-a intors la stat sunt niste ruine total inutile.
Revenirea la matca
Acum, potrivit unui document guvernametal citat de profit.ro, instantele de judecata analizeaza alte contracte de privatizare denuntate de stat pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale, pe lista figurand, printre altele, cele pentru societatile Avicola Botosani (cumparata de Rompac International Bucuresti), Intertrans III Sebes (cumparata de TMP Comp Sebes), Agromec Vames Galati (cumparata de Ion-Cozma Dori), Institutul pentru Tehnica de Calcul Bucuresti (cumparata de Transbordare Vagoane Marfa), Agromec Cobadin Constanta (cumparata de asociatia salariatilor societatii).
Republica, praf: Automobile Craiova merge inainte
Un caz deosebit este cel al fabricii de automobile din Craiova. Americanii de la Ford nu au respectat intelegerea initiala. Fabrica ar fi trebuit sa ajunga de ceva vreme la un ritm de productie de 250.000 de masini anual. Insa nu s-a pus niciodata problema anularii contractului de privatizare, de ce? Simplu, pentru ca Ford nu a trimis utilajele la fier vechi, ci a investit un miliard de euro in echipamente noi. Si in curand va incepe acolo productia unui model nou de autoturism. Un alt exemplu de rateu celebru este cazul Uzinelor Republica din Capitala. In 2007, la patru ani dupa ce au fost cumparate de investori rusi, s-au reintors in proprietatea statului. Patronii privati nu au respectat conditiile din contractul de privatizare. Insa anularea vanzarii nu a salvat Republica. Intreg complexul industrial a ajuns o ruina. Ca multe alte asemenea privatizari.
Afaceri imobiliare in loc de privatizari eficiente
Dat fiind ca privatizarile s-au facut mai mereu la preturi foarte mici, chiar si cumparatorii unor companii de stat neperformante au avut avantaje, pentru ca au intrat in proprietatea unor suprafete intinse de teren, acoperite de instalatii ce puteau fi valorificate. Insa tocmai interesele imobiliare i-au incurajat pe unii investitori privati sa cumpere companii de stat la preturi mici si sa le ingroape fara sa investeasca vreun ban in ele. In schimb pe astfel de terenuri s-au inaltat, ulterior, noi si modern cartiere rezidentiale. Si o spunem din nou, ce s-a intors la stat sunt adevarate pagube, ruine si moloz.
Si spagile, cam la cat se ridicau?
Bineinteles, cine era pus pe facut avere din fiare vechi nu erau tocmai putini, iar cei care urmareau terenurile, rechinii imobiliari, erau la acea vreme si mai multi. Ambele categorii erau dispuse sa recurga la orice mijloace ca sa isi atinga scopurile. Printre parghiile des uzitate se numarau spagile. Grase, cu atat mai grase cu cat erau mai multi pretendenti. Si ar fi interesant de aflat exact ce sume si-au bagat functionarii statului in largile lor buzunare la fiecare privatizare cu cantec. Dar cine sa ne raspunda?
