Dacian Ciolos, adica cetateanul roman care s-ar presupune ca are cea mai galonata expertiza in domeniul agrar, fiind comisar european pentru agricultura si dezvoltare rurala, sustine ca marea problema a agriculturii romanesti nu este cea a nivelului scazut de absorbtie a fondurilor europene, ci calitatea acestora si rezultatele cu care se vor finaliza aceste investitii.
Fara a dori sa minimalizam importanta rezultatelor oricarui tip de investitie, inclusiv a celor rezultate ca urmare a accesarii de fonduri europene nerambursabile, este clar ca intentia comisarului nostru european este aceea de-a indulci amaraciunea provocata de locul codas pe care-l ocupam, in ierarhia atragerii de astfel de bani pentru dezvoltare rurala.
Doua argumente simple sustin teoria ca declaratiile d-lui Ciolos sunt menite doar sa ne mai linisteasca, primul dintre acestea fiind chiar acela ca, din start, comisia europeana nu accepta proiecte pentru care exista riscul ca finalitatea sa fie alta decat una performanta.
In al doilea rand, explicatia prin care se spune ca nu este foarte important gradul de absorbtie, in comparatie cu calitatea, nu este pertinenta intrucat este de preferat sa fi avut 20 de miliarde de euro atrase, din care 20-30% sa fi fost aferente unor proiecte mai putin performante, decat sa avem doar 5 miliarde accesate, pentru investii 100% calitative. Diferenta este ca si daca din cele 20 de miliarde de euro, primite de la Uniune, ar fi trebuit in cel mai rau caz sa returnam 5-6 miliarde, daca se constata ca investitiile nu corespund total, sau partial proiectelor, tot ne-am fi bucurat de 14-15 miliarde de euro, ceea ce demonstreaza ca doar calitatea, fara cantitate, nu ne ajuta mai deloc!
