Guvernantii si-au anuntat intentia de a majora salariile bugetarilor, concomitent cu reducerea TVA general de la 24% la 19%, autoritatile intentionand aplicarea acestor masuri inca din acest an. Expertii Bancii Nationale a Romaniei avertizeaza ca, din cauza scaderii taxelor si a slabei colectari, statul nu va avea resurse prea mult timp pentru a plati bugetarilor salarii majorate si se va ajunge, din nou, ca in 2010, la taierea lefurilor.
Economistul Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politica monetara al guvernatorului BNR, a verificat dinamica salariilor, atat la stat, cat si in domeniul privat. Intr-o analiza postata pe Opiniibnr.ro, Croitoru a remarcat faptul ca, inainte de criza, in anul 2000, salariul mediu lunar in sectorul privat si in cel bugetar au fost foarte apropiate ca nivel: 288,7 lei, respectiv, 284,3 lei. Salariile bugetarilor au crescut, in medie, cu 28,4% pe an in perioada 2000-2008, fata de o medie anuala a inflatiei de numai 13,7%. Cele mai mari cresteri nominale ale salariilor bugetare au avut loc in perioada 2000-2004, cu 31,5%, in medie, pe an.
Majorari fara productivitate
Cele mai mari cresteri de salarii s-au inregistrat in administratia publica, lefurile fiind permanent mai mari, atat fata de cele din sectorul privat, cat si de cele din invatamant si din sanatate. Cresterea rapida a salariilor in sectorul bugetar a indus un efect de imitatie in sectorul privat, astfel ca, incepand din 2007, si lefurile din acest domeniu au crescut substantial mai repede decat productivitatea muncii, in medie, cu 24,3% pe an in perioada 2000-2008. In termeni reali, in perioada respectiva, aceste venituri au crescut in medie cu 9,4%, fata de o crestere de numai 7,7% a productivitatii muncii.
Masuri dure
Cresterea deficitului bugetar in 2009 si recesiunea au facut ca finantarea deficitului bugetar sa devina brusc o problema. Din acest motiv, multi oameni nici nu au putut intelege cum, dintr-o situatie aparent sub control, s-a ajuns la solutia extrema a taierii salariilor cu 25% si cresterea TVA de la 19 la 24%. Aceste masuri nu ar fi aparut, sau ar fi avut magnitudini mult mai mici si mai putin dureroase, daca in 2009 se rationalizau cheltuielile, inclusiv prin reducerea de personal in exces, care oricum s-a realizat mai tarziu, dupa taierea salariilor.
Efectele adverse ale relaxarii fiscale
Lucian Croitoru sustine ca salariile din invatamant si sanatate trebuie sa creasca, insa doar in anumite conditii. „Mai intai, trebuie eliminate cheltuielile ineficiente, curente sau de investitii. Spatiul creat poate fi utilizat pentru cresterea salariilor in sectoarele mentionate sau pentru reducerea unor impozite”, a spus oficialul BNR. El a precizat insa ca adoptarea pachetului fiscal bazat pe reducerea TVA de la 24% la 19% si cresterea salariilor in sectorul bugetar, asa cum sunt planurile fiscale acum, nu au spatiul fiscal necesar si stimuleaza consumul mai mult decat productia potentiala. Aceste masuri fiscale, vor duce – pe langa supraincalzirea economiei – la un deficit bugetar spre 4% din PIB in 2016 si spre 5% in 2017, cand vor creste si cheltuielile militare. O astfel de politica fiscala e asemanatoare celei din anii 2007-2008, care a constituit cauza ultima a taierii cu 25% a salariilor in 2010. „Politicile care sunt benefice pe termen scurt, dar care nu sunt sustenabile si, din aceasta cauza, se vor dovedi dureroase mai tarziu, nu reprezinta solutii pentru nicio problema. Cred ca nu este legitima angajarea pe un drum la capatul caruia s-ar putea sa fie din nou necesara reducerea salariilor, ca in 2010”, a avertizat Lucian Croitoru.
