Apar noi dezvăluiri în „scandalul Nordis”, în contextul perchezițiilor de amploare ce au avut loc luni, 3 februarie, atât în țară, cât și la Monaco.
Doi dintre clienții păgubiți au ales să rupă tăcerea și să facă dezvăluiri, la un post TV.
Marius Dragu, unul dintre clienții păgubiți de firma Nordis, a detaliat luni seară, cum a rămas fără bani după ce spune că a plătit în jur de 125.000 de euro pentru două studiouri în Mamaia și a semnat o promisiune de vânzare-cumpărare, înainte ca blocurile să fie construite. Un alt client păgubit a povestit, la rândul său, cum a rămas fără bani, după ce a plătit 70.000 de euro pentru un apartament în Mamaia.
„Am achitat integral prin promisiune de vânzare-cumpărare în fața notarului”
„Este vorba despre două studiouri la Mamaia, în acele corpuri hoteliere. Asta s-a întâmplat spre sfârșitul anului 2019. Am achitat integral prin promisiune de vânzare-cumpărare în fața notarului, în jur de 125.000 euro pentru ambele. Am constatat la începutul anului 2024 că unul dintre ele a fost vândut. Cum am făcut asta? În urma unei expertize a unui expert cadastrist am descoperit faptul că unul din corpul 2 clădire hotelieră a fost vândut către o altă societate. Au fost cazuri în corpul doi în care s-a semnat promisiune de vânzare-cumpărare în 2019-2020, în momentul în care nu era făcută apartamentarea, adică nu apăreau acele unități ca și cadastrate.
Erau niște termene de respectat pentru a fi construite. Acel termen nu s-a respectat, după care s-au făcut niște acte adiționale motivând faptul că sunt întârzieri din cauza materialelor. După aceea a intervenit COVID-ul, întârzieri cu livrarea, după care ușor, ușor, am ajuns la concluzia că este ceva în neregulă, moment în care m-am adresat tribunalului, iar în momentul când am văzut că este vorba de vânzarea unuia dintre ele m-am adresat printr-o plângere penală”, a povestit Marius Dragu, la Antena 3.
„Așa s-a întâmplat în mai multe cazuri”
Bărbatul spune că notarul avea obligația ca în apartamentare să preia toate promisiunile de vânzare și să le treacă în promisiune.
„Problema intervine prin faptul că atunci când am semnat promisiunea de vânzare-cumpărare apartamentarea nu era făcută, într-adevăr, nu aveam cum să înscriu în cartea funciară. Însă problema intervine în momentul când notarul nu preia aceste promisiuni și nu le include în apartamentamentare, le uită. După care, după apartamentare același notar mai încheie o promisiune de vânzare-cumpărare pentru aceeași unitate dar către alt promitent cumpărător, după care un al 3-lea vine și semnează un contract de vânzare-cumpărare.
Notarul avea obligația ca în apartamentare să preia toate promisiunile de vânzare și să le treacă în promisiune. Și lasă responsabilitatea pe semnătura unuia dintre administrator, ceea ce s-a întâmplat de exemplu în corpul doi, iar după apartamentare aceeși unitate a fost vândută către altcineva”, a afirmat Marius Dragu, citat de site-ul televiziunii menționate.
„Deci pentru a sintetiza: același notar face o promisiune de vânzare-cumpărare înainte de apartamentamentare, uită atunci când face apartamentarea să includă acea promisiune de vânzare-cumpărare, pe care același notar a făcut-o, și pune responsabilitate pe administrator sub semnătură privată cum că acel administrator a trecut toate promisiunile, deși a uitat, și același notar, după apartamentare, vinde unitatea altei persoane. Așa s-a întâmplat în mai multe cazuri, nu nu numai într-un caz și probabil la asta se referă și acuzarea și ancheta.”, a conchis acesta.
Ce spune un alt păgubit: „Eu îmi doresc măcar banii înapoi”
Un alt păgubit, George Covaciu, a dezvăluit, conform sursei citate, că a plătit 70.000 de euro pentru un apartament în Mamaia, pe care nu l-a primit niciodată. Omul afirmă că ar fi fost mințit lună de lună, timp de un an jumătate.
„Mă simt înșelat, din toate punctele de vedere. Eu îmi doresc măcar banii înapoi. Am plătit un apartament Rimini în Mamaia, în corpul 1. Corpul s-a construit, dar nu ne-au fost date unitățile. Noi am încercat să luăm legătura cu ei ca să ne facă contractul final, dar am fost refuzați. Au zis că o să vedem, că vă vom face contractul final, dar nici până în ziua de ani nu s-a încheiat nimic.
În fiecare lună am fost la ei la Mamaia și în fiecare lună eram mințit, timp de un an jumătate. Am fost la doamna Băsescu, iar renunțarea la promisiune am făcut-o undeva la Constanța. Dânșii lucrau și cu alți notari, cu doar cu doamnele Băsescu și Cosma.
După renunțare, după alte 3 luni tot nu mi-au dat banii înapoi. Apoi am fost nevoit să merg la executorul judecătoresc”, a povestit acesta.
Citiți și: „Nordis”, cârligul prins de costumul lui Ciolacu
Percheziții de amploare, urmate de audieri
Luni, 3 februarie, s-au făcut percheziții de amploare în ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept „dosarul Nordis”. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au pus în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României și a Principatului Monaco (63 pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
„Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți ( 40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor ( aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar.
În același interval de timp, suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata
taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina). Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții au constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului , interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților.
Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate. Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanțiale clienților, corelativ cu obținerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat și la intervale diferite de timp, liderii grupului infracțional au dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operațiuni fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată”, au transmis reprezentanții DIICOT într-un comunicat.
După percheziții au avut loc audieri, la sediul central al DIICOT. La sediul DIICOT au ajuns, rând pe rând, Ioana Băsescu și Andreea Cosma, ambele notărițe, dar și Laura Vicol – fosta șefă a Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, și soțul ei, Vladimir Ciorbă, patronul Nordis. După audieri, Vicol și Ciorbă au fost reținuți. Citiți mai multe AICI.