Rusia , Iran, Kazahstan, Azerbaidjan si Turkmenistan, tari riverane, isi pregateau ieri stilourile sa semneze un acord istoric ce va defini statutul Marii Caspice, in plin vid juridic dupa disolutia URSS.
Acest acord, precedat de o reuniune a sefilor diplomatiilor celor cinci tari, care a avut loc sambata, nu va stinge toate disputele cu privire la aceasta mare inchisa, cea mai mare de acest tip din lume, dar va reduce tensiunile existente de mult timp in regiune unde se afla vaste rezerve de hidrocarburi, estimate la 50 de miliarde de barili de petrol si la aproximativ 300.000 de miliarde de metri cubi de gaz natural. Cel mai mare zacamant este cel din Kashagan (Kazahstan), cu 13 miliarde de barili de petrol. O exploatare dificila insa, legata de adancimea scazuta a apelor, care ingheata iarna, si straturi de petrol aflate la presiuni foarte mari.
Nici lac, nici mare
Potrivit Kremlinului, acordul pastreaza cea mai mare parte a Marii Caspice ca zona comuna, dar impartita intre cele cinci tari privind resursele marine si submarine.
Potrivit adjunctului rus al afacerilor Externe, Grigori Kasassin, Marea Caspica va beneficia de un ”statul legal special”: nici mare, nici lac, ambele avand propria legislatie in dreptul international. Caspica va iesi deci din prevederile legislatiilor internationale pentru cele doua situatii. Vor exista zone de exploatare rezervate sub control national si, in cea mai mare parte, resursele (resurse marine si submarine , drept de pescuit) vor fi impartite. Definirea Caspicii ca lac sau mare e o problema veche pentru ca de ea depindea impartirea ei si masivelor rezerve de petrol si gaze. Daca era considerata lac, atunci cele cinci state ar trebui sa-si imparta in mod egal resursele si beneficiile exploatarii lor. Daca era considerata mare, aceasta ar insemna o delimitare proportionala intre tarile riverane a platoului continental si a zonei economice exclusive pe o suprafata plecand de la litoralul fiecareia.
Hidrocarburi
O copie a acordului preliminar a fost publicata in iunie pe siteul Kremlinului, inainte sa fie retrasa. Daca acest acord ”va extinde posibilitatile de cooperare” intre cele cinci tari riverane, unele vor iesi mai in castig ca altele, estimeaza Ilham Shaban, presedintele grupului de reflexie Caspian Barrel. Turkmenistanul, una din cele mai inchise tari din lume, a proclamat ziua de 12 august ca ”Ziua Marii Caspice”, in onoarea acordului, afisandu-si entuziasmul. Tara bogata in hidrocarburi, Turkmenistan spera sa-si instaleze pe fundul Caspicii conducte prin care sa-si exporte gazul catre pietele europene via Azerbaidjan. Acest proiect, estimat la cinci miliarde de dolari, a cunoscut opozitia altor tari din regiune. Si ar putea fi contestat si de Rusia si Iran, din motive de mediu.
Icre si baze militare
Stapanind Caspica, in vremea URSS, Rusia castiga puncte cu acest acord si isi intareste imaginea de producator de tratate pe tema resurselor naturale, accesul , exploatarea si distributia lor. In plus, acordul va intari predominanta rusa in regiune, interzicand tarilor terte sa dispuna de baze militare in Marea Caspica.
Dincolo ce considerente economice si militare, acordul da sperenta si prezervarii diversitatii ecologice din regiune. Speciile de sturioni Beluga care produc cel mai scump caviar din lume, se vor multiplica gratie ”unui regim de cote clar si comun pentru apele Caspicii”. Potrivit Cartii Recordurilor, un kilogram de caviar Almas poate avea un pret de pana la 25.000 de dolari. Alimentata in principal de fluviul Volga, Marea Caspica are o suprafata de aproximativ 371.000 de kilometri patrati. Coastele neprietenoase si apele agitate nu par a face din Caspica o destinatie turistica ideala. 
Nu si pentru Turkmenistan si Azerbaidjan, tari care au investit masiv pentru a dezvolta turismul pe coastele Caspicii, orientat in special pentru un public local. Anumite zone sunt insa afectate de poluarea legata de industria petrolului si deseurile industriale. Iar in ultimii ani autoritatile azere si ruse au decretat mai multe plaje ca periculoase pentru turisti.
