Cine va decide soarta lui Macron și a Ursulei von der Leyen?

Joi, Parlamentul European va vota dacă o va numi din nou pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat de cinci ani la conducerea Comisiei Europene.

Ea are nevoie de o majoritate simplă în organismul de 720 de locuri, dar este un semn al nervozității echipei sale că votul a fost devansat – în mod convenabil, înainte ca deputații europeni care o susțin să plece mai devreme în vacanța de vară, notează UnHerd. Poate exista un rezultat strâns.

Ce riscă doamna Ursula

Parlamentul este controlat de o alianță formată din Partidul Popular European de centru-dreapta plus social-democrații și liberalii. Datorită câștigurilor populiste, partidele de bază nu mai sunt la fel de dominante ca înainte, dar împreună au încă 401 eurodeputați.

Problema lui Von der Leyen este că nu toți vor vota în favoarea ei. Pentru unii social-democrați este prea conservatoare, pentru unii conservatori nu este potrivită, iar liberalii sunt destul de imprevizibili.

Dacă mai mult de 40 dintre acești eurodeputați se sucesc, atunci ea riscă să piardă votul, ceea ce i-ar pune capăt președinției. Acesta este motivul pentru care a căutat sprijin în afara partidelor de orientare. De exemplu, a existat un flirt politic cu Giorgia Meloni la începutul acestui an (care de atunci s-a deteriorat). Von der Leyen caută acum aliați la stânga – în special în grupul de eurodeputați Verzi. Cu toate acestea, orice înțelegere în acest sens i-ar putea submina sprijinul centrului-dreapta.

“Burghezul” Macron se leapădă de dreapta populistă

Între timp, în Franța, Emmanuel  Macron se află aproape în aceeași poziție ca von der Leyen. Și el este un centrist “burghez” care a ales să coopereze cu stânga – inclusiv cu elemente ale stângii dure – mai degrabă decât cu dreapta populistă.A fost un acord care a limitat avansul Rassemblent Național al lui Marine Le Pen la începutul acestei luni.

Dar se confruntă acum cu o provocare mai dificilă: colaborarea cu stânga pentru a forma un guvern stabil. Noul Front Popular (NFP), un grup larg de partide de centru-stânga și de stânga care a obținut cea mai mare proporție de voturi la recentele alegeri, a solicitat un prim-ministru care să pună în aplicare politicile sale, cum ar fi un impozit pe avere de 90%. Cu siguranță, lui Macron îi va fi dificil să accepte astfel de cerințe.

Săptămâna viitoare, cam în aceeași perioadă în care Parlamentul European decide soarta lui von der Leyen, alianța partidelor de stânga din Adunarea Națională a Franței trebuie să propună un candidat comun pentru funcția de prim-ministru.

Dacă nu reușesc să se pună de acord între ele sau dacă propun pe cineva cu care Macron nu poate lucra, va urma o perioadă de incertitudine politică cronică și, probabil, de instabilitate. Având în vedere că atenția lumii este pe cale să se îndrepte spre Paris pentru Jocurile Olimpice, momentul nu putea fi mai prost.

Va fi și mai dureros pentru Macron dacă von der Leyen își pierde votul. În alte circumstanțe, acest lucru i-ar fi permis să își reactiveze planul de a o înlocui cu un candidat la alegerea sa. Dar dacă se luptă să reziste acasă, va fi într-o poziție mult mai slabă pentru a influența evenimentele la nivelul UE.

Desigur, miza este mult mai mare decât ambiția personală. Fie la Bruxelles, Paris sau Berlin anul viitor, capacitatea centrului și a stângii de a coopera este esențială pentru a ține în frâu ceea ce numesc dreapta radicală. Dacă moderații nu rămân uniți, atunci populiștii își vor lua revanșa.