Ieri a fost o zi veselă. Am râs cât pentru o lună. Klaus Iohannis s-a gândit că trebuie să profite de începerea cursurilor în noul an școlar. Nu putea rata o asemenea ocazie. Sau cine mai știe, la sărăcia de idei scrâșnite printre măsele, treaba cu gânditul o fi lăsat-o în seama unui consilier. Probabil același care, de obicei, nu-și recitește textul și, în felul ăsta, îl ajută să meargă din gafă în gafă. Nu cred că președintele își citește înainte discursurile. Dacă nu o face, e grav. Iar dacă o face și le lasă așa, e și mai grav. Inseamnă că nu le înțelege deloc și își asumă orice interpretare care se poate face pe seama lor.
Forfotă mare, ieri, la Școala Gimnazială „Ferdinand I”. Cunosc bine locul, am locuit în vecinătatea zonei ăleia vreo 20 și ceva de ani. Lume amestecată, câte ceva din Baicului, ceva din Căminului, din Ferdinandul dinspre Gara Obor, din Șoseaua Electronicii și ceva mai mult din Panelimon. Asta așa, în linii mari.
O alegere ciudată
Există însă și străzi mai cumsecade, Eufrosin Potecă, Amiral Murgescu sau Spătarul Milescu, unde bunul gust și darea de mână au dus la apariția unui mic și discret cartier rezidențial. Diferențele sunt mari, oricât de mult s-ar strădui primăria să zugrăvească fațadele blocurilor. Școala? Nu știu ce să zic, pe vremea mea nu era în niciun top, cu atât mai mult cu cât comuniștii nu făceau clasamente pe care să le dea publicității. Dă-ți copilul la școala aia sau nu-l da acolo era mai degrabă o chestie de folclor de cartier, selecția făcându-se abia la liceu. De ce s-a dus Iohannis tocmai acolo la deschiderea anului de învățământ nu-mi este chiar foarte limpede. A vrut să arate că este și președintele tuturor copiilor, indiferent de extracția socială a părinților sau a vrut să scoată în evidență Consiliul Europei, implicat adânc în programul Inschool din care face parte școala? Chiar nu știu.
Râde ciob de oală spartă
Încă de la primele vorbe Klaus Iohannis a comis-o. Grav de tot și fără să-și dea seama la ce se expune. „Cuvântul «școală» are diverse semnificații și stârnește, cum știm, o diversitate de emoții. Ați văzut însă și voi, dragi copii, unii politicieni se tem de școală! Aici, în școală, sunt formați oamenii care le taxează erorile de logică și, mai nou, destul de des, de exprimare”. După mintea lui, probabil că s-ar fi vrut a fi o ironie. Nu a fost, pentru că nu a reușit să depășească stadiul de bădărănie. Dacă ai ceva de reproșat adulților, nu o faci în fața unor țânci care ori n-au ajuns la alfabetul limbii române ori nu au cum să priceapă către ce bate președintele. Era evident pe cine viza Iohannis, dar părinții cu mintea destupată au înțeles pe cine o fi vrut să ia în colimator. Deci, ce fac politicienii? Greșeli de exprimare? Ia să vedem. „Corupțea” în loc de „corupția”, „justițea” în loc de „justiția”, „peroadă” în loc de „perioadă”, cu derapajele aferente de la declinarea corectă: „justiței”, „corupței” și „peroadei”. Ca să nu mai spun de eternele „a paișpea” sau „a șaptâșpea oară”. Cu „î” din „i” sau din „a”? Domnu’, sper să vă recunoașteți vorbele astea de pe lângă limba română, vă aparțin în totalitate.
Iodlere pe un disc uzat
Că Iohannis își sparge capul de triftongi este cât se poate de limpede. Boala pare fără leac din moment ce gândește în germană, traduce apoi în dialectul de acasă și în final încearcă și pe românește. Cred că de aici vine și cântarea lălăită a cuvintelor, de parcă ar fi iodlere pe un disc uzat. Dar nu sunt singurele necazuri de care se izbește. Iohannis are probleme și cu propria campanie electorală. S-a dus la o școală dintr-un cartier ca să ce? Să vorbească despre școală? Păi n-a spus nimic demn de luat în seamă. A împroșcat cu venin orice măsură luată de guvern pentru redresarea învățământului. E drept că n-a rostit Dăncilă sau PSD, însă trimiterile erau evidente, nu aveau nevoie de traducere. Discursul lui, într-o proporție cuvârșitoare, este plin de săgeți la adresa politicienilor social-democrați, colcăie de ură împotriva PSD, de la lipsa măsurilor de siguranță în clase și până la harababura transportului școlar. De la fraudele la examene și până la repartizarea celor cu note mici la școlile profesionale. Campanie electorală pe față, fără jenă. Din disperare sau din nevoia de îndoctrinare a unor copii că PSD fură? Dacă înlături din discurs pasajele care fac trimitere la PSD, din discursul lui nu mai rămâne nimic. Poate doar indolența de a-și face campanie împotriva legii. Deși nu a fost declanșată oficial, Iohannis își face campanie. Și nu oricum, ci într-o unitate de învățământ, când au început cursurile. Este exact ceea ce interzice Legea 370/2004, republicată și intrată în vigoare în 2014. Nu se pune problema banilor, amenda fiind de la 1.000 la 2.500 de lei, sunt convins că face față. Problema este cine îi dă amendă. Sau toți își vor băga capul între umeri, ca atunci când văd panourile lui cu care a împânzit toată țara?
