Lipsește legătura între originea virusului și momentul în care acesta a început să circule la om. Experții încearcă să dezvăluie un mister: cum a “sărit” un coronavirus letal din sălbăticia Chinei rurale către centrele majore ale populației? Și ce lanț de mutații genetice a produs un agent patogen atât de perfect adaptat transmiterii în masă.
Deși programele pentru realizarea unui vaccin sunt în curs de desfășurare în SUA, Europa și China, “criza de sănătate globală a arătat că există încă lacune enorme în cunoașterea noastră”, comentează gulfnews.com. “Aceste întrebări fără răspuns ne împiedică să controlăm focarul și de a preveni pandemiile viitoare, alimentând în același timp un război de cuvinte între SUA și China cu privire la originile virusului.” Aproximativ 70% din bolile infecțioase emergente la om sunt zoonotice sau sunt transmise de la animale la oameni. Secvențializarea genomului SARS-CoV-2 arată o legătură cu alte două coronavirusuri mortale care au avut originea în lilieci. Sindromul respirator acut sever, care a început în China în 2002 și sindromul respirator din Orientul Mijlociu, un deceniu mai târziu, s-au răspândit la oameni printr-o sursă animală secundară. În cazul SARS, experții au indicat pisicile sălbatice drept sursă probabilă. În ceea ce privește MERS, cămilele care sunt considerate principalele “transporatoare”. Se presupune că SARS-CoV-2 a făcut o călătorie similară, însă anchetatorii nu au reușit să identifice o gazdă intermediară a animalelor. “Avem un fel de legătură lipsă în această poveste, între originea virusului și momentul în care acesta a început să circule la oameni”, spune Peter Ben Embarek, expert OMS. Acest lucru crește posibilitatea tulburătoare ca o sursă animală necunoscută să răspândească încă boala Covid-19. OMS a raportat că pisicile casnice pot transmite virusul altor feline, deși încă nu există dovezi că animalele de companie pot infecta oamenii. Se acceptă ideea că virusul este de origine naturală și nu proiectat într-un laborator. O eliberare accidentală de la Centrul de cercetare din Wuhan este posibilă în teorie, dar „la fel de neplauzibilă”, potrivit lui Stanley Perlman, profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea din Iowa. Oamenii de știință caută să afle unde și când a trecut virusul la oameni. Însă în acest caz, experții nu sunt siguri dacă focarul a început de fapt pe piețele care vând animale vii din Wuhan sau a fost doar descoperit acolo. Urmărirea originii virusului va beneficia de cooperare din partea guvernului chinez, susține Beijingul, dar trebuie și un pic de noroc: anchetatorii vor avea nevoie de acces nelimitat la piața Wuhan, la furnizorii săi de animale sălbatice, la datele despre pacienți și la populația animalelor. Și într-o lume interconectată, epidemiile care au fost localizate anterior pot circula pe tot globul cu viteză orbitoare. Fără sisteme de cercetare și supraveghere mai bune ale virusurilor animale emergente și reglementarea piețelor tradiționale și a comerțului cu animale sălbatice la nivel mondial, riscurile viitoarelor pandemii sunt mari.
