Dupa aproape 27 de ani, inca nu este limpede, pentru multi, cine conduce Romania. Zece ani cu Ion Iliescu, patru cu Emil Constantinescu, alti zece cu Traian Basescu si de aproape doi ani cu Iohannis. Unul mai breaz ca altul. Ce au inteles oamenii de aici? Au aflat care este adevaratul presedinte?
Nici la al patrulea presedinte intronat la Cotroceni romanii nu isi pot da seama cine ii conduce. Cine stabileste regulile jocului? Si, ca totul sa fie cat mai tulbure, din cand in cand, peste Romania se asterne cate o ceata deasa, ba de peste Atlantic, ba din vestul Europei, ba rasariteana.
Seful de post e mai tare ca primarul
Partidele politice este clar ca nu au niciun cuvant de spus. Nu ele conduc tara. Ele sunt doar aglomerari politice care pot propune un presedinte. Dupa ce castiga alegerile, presedintele, de ochii lumii, demisioneaza din partid si, pe blat, da indicatii aceluiasi partid. Se numeste ca ar conduce tara? Baronii locali sunt cu mult peste presedintele tarii. Suficient de bogati ca sa-l cumpere daca este cazul, iar daca nu le convine il vand inainte de urmatoarele alegeri la pret de solduri. Jocurile subterane si pumnul in masa sunt instrumentele de lucru cele mai bune. Prieteniile de dinainte aranjate, cumetriile politice si aroganta sunt mai tari decat Constitutia. Cine are curaj, de exemplu, sa-i stea in fata lui Marian Petrache, presedintele „Republicii IF” (IF de la Ilfov)? Asaza-te de-a curmezisul drumului lui si, prima data s-ar putea sa te ierte, a doua oara te va crede nebun, iar a treia oara te va uita pana si istoria. Pana si seful de post, si nu e vorba strict de Ilfov, are putere cata vrea el. Ii rade in nas primarului pentru ca el este nepotul sefului politiei judetene, care este ruda cu unul tare din IGP care, la randul lui, are pe cineva la Interne care taie si spanzura. In toata nebunia asta vede cineva vreun presedinte? Socotind simplist, evident, daca e sa te raportezi la numarul de comune si doar pe sistemul asta, Romania ar avea peste 2.800 de presedinti mai mici care fac legea. Mai mici, ziceam, dar, din multe puncte de vedere, mai puternici decat cel de la Cotroceni.
Cine ne pune nervii la incercare?
Pare ca cineva vrea sa ne dreseze pana invatam pozitia culcat. Intai a fost trimis un ambasador homosexual, Michael Guest, exact cand in Romania antipatia fata de gays era mai mare ca niciodata. Alti ambasadori, Rosen si Gitenstein, s-au remarcat mai mult prin afaceri decat prin diplomatie. Klemm, actualul trimis american, face ordine in politica. Pettit, ambasadorul american in Romania de peste Prut, ne invata Istorie si Geografie dupa cum ii suna telefonul de la Washington. Nu va convine? Culcat! Botul pe labe!
Cumperi ce vrei cu 1 leu
A fost, vreodata, Romania condusa de vreun presedinte? Greu de spus. Romania pare a fi fost condusa, mai degraba, de experimente. Ion Iliescu a domnit zece ani, in care ne-a tras inapoi cu mai mult de 20. Simpatiile lui proruse (datorii mai vechi?) au facut ca Romania sa fie privita de multi ca nefrecventabila. O intarziere nejustificata a reformelor. Nejustificata doar in fata noastra. Vanzarea industriei la fier vechi. Vanzarea economiei, mai bine zis ce a mai ramas din ea, la pret de 1 leu sau 1 dolar, sub pretextul privatizarii. O privatizare cu cantec, ceruta de Europa sau de dincolo de Atlantic, dar de care, in buna parte, se bucurau esticii, pentru ca se distrugea totul. Asta, dupa ce isi facusera si ei plinul desagilor. Apoi, ca sa punem si bomboana pe coliva, te mai poti numi conducator de tara cand scoti minerii in strada ca sa-i rupa cu bataia pe cei care nu sunt de acord cu tine si guvernul tau? Sigur ca oamenii au fost manipulati, dar cine a facut asta? Nu tot din motul piramidei a plecat totul?
Emil Constantinescu a avut macar decenta sa se retraga. Cei 11.000 de specialisti cu care ameninta inainte de alegeri au disparut ca prin farmec. Apoi, alti mineri neostoiti in elanul lor si montati in jocul de putere au alergat politia pe tapsanele patriei, cotonogind-o in direct si la o ora de varf zile intregi. Vi se pare ca Romania ar fi avut atunci vreun presedinte? Bomboana pe coliva, caci si aici exista una, a fost acordul dat avioanelor NATO sa survoleze Romania pentru a bombarda Serbia in martie 1999. Iar noi abia peste cinci ani aderam la NATO. Momeala? Experiment? A vrut cineva sa vada daca suntem apti sa ne tradam vecinii? Mai avem si alti clienti?
Basescu presedinte! Pardon de expresie!
Nu are rost sa intru in amanuntele celor 10 ani. Bruma de economie romaneasca a fost pusa definitiv pe butuci. Birocratia s-a dezvoltat mai vertiginos decat democratia. Salarii micsorate peste limita suportabilului. Pensii, asijderea. Ajutoarele sociale, idem. Scoli si spitale desfiintate. Locurile de munca au fugit in strainatate. 13.000 de medici si peste 13.000 de asistente au luat calea pribegiei spre vest. Suspendat de doua ori din functie. O buna parte din familie s-a amestecat in combinatii penale. Demne de un presedinte, ce mama dracului! A transformat Romania in stat politienesc. Ca acum neaga asa ceva este problema lui, coeficientul de credibilitate este cu multe gradatii sub zero. A condus Romania, se spune. In folosul cui? In favoarea cui?
Experimentul Ciolos
Ciolos nu este presedinte. Poate nici nu o sa fie. Nu tine de romani chestia asta. In schimb, este cel mai antipopular premier. Nu poate fi dat jos sub nicio forma. Europa l-a trimis aici sa guverneze, nu sa fie dat jos. Guvernarea lui este dupa ureche, dar nu se poate face nimic, pentru ca Europa are dreptate. Europa are intotdeauna dreptate. Si asta vi se va repeta pana cand veti intelege.
Klaus Iohannis. Punct
Se pare ca nu i-a spus nimeni ca este presedinte. Si nici el nu a aflat.