Prăbușirea imobiliară din 2009 a făcut ca întregi cartiere rezidențiale să rămână nevândute, provocând mari pierderi dezvoltatorilor. Soluția a fost reorientarea spre piața închirierilor de locuințe, unde, în prezent, prețurile au explodat.
Chiriile pentru apartamentele din noile cartierele rezidențiale din Capitală pornesc de la 800 de euro pe lună și depășesc 1.600 de euro. Nici apartamentele din cartierele bucureștene, închiriate de persoane fizice, nu sunt cu mult mai ieftine, chiria oscilând între 500 de euro și 800 de euro, în funcție de zonă. O garsonieră nu o mai poți închiria sub 350 de euro, persoanelor cu venituri mici fiindu-le din ce în ce mai greu să închirieze o locuință. Problema chiriilor pornește însă de la o incapacitate a guvernelor de a reglemementa legislativ domeniul. ”Conform raportului întocmit de Banca Mondială, politicile și reglementările din sectorul închirierilor de locuințe din România înclină mult în favoarea chiriașului. Deși unele clauze din OUG nr. 40/1999 se referă la protecția drepturilor foștilor chiriași ai caselor retrocedate, acestea formulează și instrucțiuni clare privind stabilirea chiriei și evacuarea chiriașilor din proprietățile private care înclină mult în favoarea chiriașilor, în special a celor care câștigă mai puțin decât venitul mediu național. Deși reglementarea ar putea să fie văzută ca având scopul de a furniza chirii accesibile ca preț pentru cei care câștigă sub venitul național, cerând proprietarului ca, de fapt, să subvenționeze chiriașul, aceasta descurajează proprietarii să închirieze liber pe piață. Acest fapt afectează în principal grupurile cu venituri medii și reduse care ar putea avea cea mai mare nevoie de locuinţe destinate închirierii (în special persoanele care nu pot accesa un credit ipotecar pentru achiziţionarea unei locuinţe sau care nu-şi permit plata unei ipoteci). Drept rezultat, mulți proprietari aleg fie să-și închirieze locuințele pe piața neagră, fie să le păstreze libere”, se arată în Strategia pentru locuire, întocmită de Ministerul Dezvoltării.
ANL-ul, transformat în dezvoltator imobiliar
Cea mai afectată categorie este cea a tinerilor, care nu reușesc să închirieze de pe piața liberă, din cauza veniturilor reduse. O soluție viabilă pentru aceștia a fost Agenția Națională pentru Locuințe, care trebuia să le închirieze apartamente tinerilor la prețuri modice. ”ANL-ul așa s-a înființat, eram director general în minister atunci, ANL-ul s-a născut în biroul meu. ANL-ul a fost gândit ca o posibilitate pentru tineri, să stea acolo cu chirie, care să fie rezonabilă, și, după 5 ani, să își cumpere locuințele sau să plătească o chirie de piață, pentru că se considera că în 5 ani le cresc veniturile. Și apoi a venit Mitrea și a spus că nu mai practică chiria, ci le va vinde cui va avea bani să le cumpere. Și a transformat ANL-ul într-un concurent al dezvoltatorilor”, ne-a declarat Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții. În absența unei chirii controlate sau a unei încurajări a proprietarilor de apartamente să-și închirieze locuințele goale, singura șansă este cumpărarea prin credit a unei case. ”Mulți potențiali chiriași optează să cumpere locuințe, nu numai din cauza nesiguranței și neplăcerilor legate de închirierea unei locuințe, dar și bazându-se pe o justificare financiară, având în vedere că nivelul chiriei este foarte apropiat de cel al ratei la bancă pentru un credit ipotecar, ceea ce face foarte atractivă deţinerea proprietăţii asupra locuinţei”, se mai precizează în Strategia pentru locuire.