Institutul Chinez pentru Relații Internaționale Contemporane (CICIR), afiliat Ministerului Securității Statului, a transmis un raport principalilor lideri pentru a-i avertiza despre „consecințele diplomatice grele” pe care le-ar putea avea pandemia Covid-19 pentru Beijing.
Conjunctura e favorabilă pentru acest scenariu. China refuză o anchetă internațională privind gestionarea epidemiei din Wuhan, deși a făcut eforturi deosebite în a-și ascunde erorile. A trimis provizii medicale altor state, vrând să demonstreze rolul său de „putere indispensabilă”, pentru a le ajuta să depășească criza. Administrația Trump tot acuză că SARS-Cov-2 a „scăpat” dintr-un laborator din Wuhan, iar Partidul Comunist Chinez a cenzurat toate informațiile cheie despre pandemie și a disimulat amploarea acesteia. FBI şi Departamentul pentru Securitate Internă vor publica „în următoarele zile” o alertă oficială atrăgând atenţia asupra unor presupuse tentative pentru a obţine „în mod ilegal elemente preţioase acoperite de proprietatea intelectuală şi date de sănătate publică spre vaccinuri, tratamente şi teste de depistare”, potrivit New York Times şi Wall Street Journal. „Suntem în prima linie a cercetării mondiale privind un vaccin şi un tratament împotriva bolii COVID-19. Este imoral să vizezi China cu zvonuri şi calomnii în absenţa unor dovezi”, a reacționat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Zhao Lijian. Chiar dacă nu a citat explicit China, Jens Stoltenberg a tras alarma la NATO, avertizând că „potențialii adversari” ai Alianței „vor încerca să profite de criza economică provocată de către Covid-19 pentru a încerca să preia controlul și să-i submineze unitatea.”
Escaladarea tensionatelor relații dintre cele două superputeri
În orice caz, în raportul CICIR, citat de Reuters, se arată că propagarea Covid-19 a întețit ostilitatea față de regimul de la Beijing, în special în Statele Unite, dar și în anumite țări europene. Și în acestea din urmă riscă să-și atingă nivelul de la represiunea antidemocratică din Piața Tiananmen în 1989, relatează Zone Militaire. Acest val de ostilitate în creștere ar duce la o „confruntare armată” cu SUA, unde, în plus, resentimentele împotriva Chinei au crescut, potrivit sondajelor recente efectuate de Pew Research Center și Gallup Institute. Documentul estimează că „sentimentul anti-chinez provocat de epidemie ar putea provoca reticență în proiectele de investiții din China în infrastructura „noilor rute de mătase ”și că Statele Unite „își pot intensifica sprijinul financiar și militar pentru aliații lor regionali, făcând astfel situația de securitate din Asia mult mai volatilă”. Trump “nu este interesat” de reluarea negocierilor acordului comercial SUA-China, pe motiv că Beijingul nu și-a respectat angajamentele, adică să cumpere bunuri și servicii americane de cel puțin 200 de miliarde de dolari, în timp ce Washingtonul a aceptat să restituie tarifele mărfurilor chineze în etape. Spectrul unui război între cele două superputeri îl îngrijorează pe Lanxin Xiang, profesor de istorie internațională la Universitatea din Geneva: „Această pandemie oferă o oportunitate de aur pentru fanaticii evanghelici, anticomunisti și anti-chinezi, precum Mike Pompeo și Mike Pence, pentru a-l antrena pe Donald Trump, care este complet lipsit de ideologie”. “Astăzi, când atât Xi Jinping, cât și Donald Trump susțin că „restabilesc măreția” țării lor, un conflict comercial, un atac cibernetic sau un simplu incident maritim ar putea duce la o escaladare rapidă către război”, comentează Graham Allison, profesor la Harvard, fost consilier al mai multor secretari de stat pentru apărare sub președințiile lui Reagan, Clinton și Obama. Cu toate acestea, „ostilitatea” față de Beijing descrisă de CICIR nu este împărtășită de toată lumea. Ajutorul Chinei acordat Italiei a dat rezultate: un sondaj SWG a constatat că 36% dintre italieni cred că țara lor ar trebui să se apropie de China. Acest sentiment este împărtășit în alte țări ale Vechiului Continent, precum Ungaria sau Serbia. În cele din urmă, riscul unei „confruntări armate” între Statele Unite și China va depinde probabil de consecințele crizei economice cauzate de pandemia Covid-19. Unii analiști cred că aceasta din urmă poate provoca o „schimbare geopolitică majoră” în detrimentul Washingtonului, în timp ce alții supraestimează locul pe care Beijingul îl va ocupa pe tabloul de șah politic mondial. Rămâne de văzut cine va fi agresorul în această problemă, SUA nu are niciun interes să strice echilibrul geopolitic din Asia, dar nu renunță la supremația sa de 70 de ani în Pacific. La rândul ei, China știe că nu își poate permite un război cu America, însă nu are de gând să-și modereze ambiția sa de putere emergentă care vine să o conteste pe cea dominantă.