Ce pensii au patru dintre judecătorii CCR care au respins tăierea pensiilor speciale

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis luni, 20 octombrie, să declare neconstituțională legea Guvernului Bolojan care prevedea reducerea pensiilor speciale ale magistraților cu 25% și creșterea vârstei de pensionare.

Cu un vot strâns, de 5 la 4, decizia de luni, care a venit după două amânări pe acest subiect, menține practic privilegiile magistraților. Patru dintre cei cinci judecători CCR care au respins tăierea pensiilor speciale au înșiși pensii între 30.000 și 70.000 de lei lunar, conform Newsweek.

Așadar cinci judecători au votat pentru ca proiectul de lege de tăiere a pensiilor speciale să fie respins, restul de patru judecători CCR fiind de acord cu tăierea pensiilor speciale.

În primă fază, s-a aflat că cei 5 judecători care au votat împotriva tăierii pensiilor speciale au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Iar pentru tăierea pensiilor speciale s-au pronunțat Simina Tănăsescu, Asztalos Cszaba, Laura Scântei, Dacian Dragoș.

Ce pensii au patru dintre judecătorii CCR

Ulterior, s-a aflat și ce pensii au unii dintre acești judecători de la CCR. Patru dintre ei încasează pensii între 30.000 de lei și 70.000 de lei, conform sursei citate:

Cristian Deliorga a încasat pensii de 835.000 lei, adică 68.750 lei lunar net, dar și salarii de 507.000 de lei, adică 42.250 lei pe lună net.

Bogdan Licu – pensii de 383.000 lei, adică 32.050 lei lunar net și salarii de 405.000 de lei, adică 33.750 lei pe lună net.

Gheorghe Stan – pensie specială de 30.000 lei net, și un salariu de 538.166 de lei, adică 45.000 lei pe lună net.

Mihaela Ciochină – pensii de 600.000 lei, adică 50.000 lei lunar net, dar și salarii de 413.000 de lei, adică 34.400 lei pe lună net.

Ce a comunicat CCR

„Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională”, a transmis CCR luni, 20 octombrie, într-un comunicat.
„Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;

de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.” – a mai transmis sursa citată.