Când un mare ziar din Italia vorbește despre accelerarea procesului de integrare a României în UE, e clar cât știe Occidentul despre noi! Pentru unii, Bucureștiul abia acum face pași spre accederea la Uniunea Europeană, pentru alții, care probabil au inversat setările la Google translate, Klaus Iohannis este cel cu reforma justiției, nu PSD. Dar, nu-i nimic, presa mainstream tot bucuroasă este. Măcar ne-au băgat în seamă stăpânii din Vest, ce dacă au făcut harcea-parcea alegerile prezidențiale, din care îmi este tot mai clar că n-au înțeles nimic!
Victoria lui Klaus Iohannis este, de fapt, succesul unionismului în fața sâmburelui de suveranism care a încolțit în România, cred jurnaliștii străini. Săracii, nici nu știu ei cine urmează să călărească acest curent abia apărut! Le Monde prezintă alegerile prezidențiale prin prisma falimentului social-democrației la nivel european. Francezii cred că stânga românească a avur o strategie greșită atunci când a încercat să seducă electoratul cu măriri de pensii și ajutoare sociale, creșteri salariale și un discurs naționalist. Fix de asta a pierdut PSD, fiindcă le-a dat românilor mai mulți bani! Le Monde bălmăjește ceva și despre cum Partidul Social-Democrat a întors spatele orientării istorice pro-europene a României, o afirmație hapciupalitică și care arată dualismul Vestului – dacă avem în spate o istorie pro-europeană, de ce nu ne primiți și în Spațiul Schengen, fraților?!
Niște simpatici și italienii. La Repubblica a urmărit îndeaproape scrutinul de la București, dar ne-a confundat cu alții. Cică rezultatul ăsta dă șansa accelerării procesului de integrare a României în UE. Și eu care credeam că ne-am integrat la 1 ianuarie 2007! Altfel, pentru La Repubblica, Iohannis este un fel de Luigi di Maio, care i-a tras-o lui Dăncilă „Salvini”, adică „o lovitură dată suveraniștilor, autocraților și național-populiștilor”. Chiar așa să fie?! Când la noi se vota pentru turul 2, în Italia era dat publicității un sondaj de opinie care spulberă toate calculele politice. Duminică, întreaga presă din Cizmă dezbătea ultimele cifre: Matteo Salvini și aliații săi de centru-dreapta trec de 50%, în timp ce Mișcarea 5Stele (a lui Di Maio) a ajuns la 16,4% – și continuă să scadă! Altfel, mai scriu italienii că, în campania electorală, PSD a avut un mesaj asemănător cu al altor „lideri suveraniști și național-conservatori populiști aflați la putere în țări din fostul spațiu sovietic”. Aluzie la Ungaria și Polonia, numai că acolo poporul a votat pentru el, nu în favoarea globalismului neomarxist promovat de Occident. Dar, să așteptăm și alegerile din Italia, se anunță show de zile mari la Roma!
Agenția Reuters a folosit un motor greșit de „translate” din limba română și n-a înțeles mare lucru din reforma justiției. Nu Iohannis a militat pentru modificarea legilor justiției, ci PSD, nu Klaus cere reforma justiției, ci PSD. Băieți, suntem și noi puțin atenți?! Se poate să scrie că neamțul a zdrobit-o pe Viorica Dăncilă prin promisiunea că va reforma justiția, proces încetinit de guvernul social-democrat?
În schimb, Deutsche Welle i-a pregătit, deja, lui Klaus Iohannis foaia de parcurs pe următorii cinci ani. Cu titlul „După alegeri, Klaus Iohannis trebuie să livreze”, articolul din DW vorbește despre noua misiune ce-i revine președintelui: să-i readucă acasă pe românii din diasporă! Cu alte cuvinte, Klaus, gata, ia-ți înapoi românii din Vest!
Pai scriu si ei ce vrea sa inteleaga oculta nu cititorul. Ce conteaza cititorul?De ce ar conta cititorul? Cititorul conteaza doar privind oculta ce conteaza mai mult? De ce ar conta ca printul Nicolaie a plantat un stejar. Ce e un nationalist periculos ce-si iubeste codrii.Auzi mai au si codrii românii aia. Nu!… Dar daca Nicu ar combate naționalismul ar apărea pe prima pagina de pe toate canalele.Ia uite ce exemplu fin ba e si sânge blue.
Deep (of) State..
Aflu că ieri ambasadorul Klemm i-a făcut o vizită neașteptată dar și neobișnuită aș zice, până acum, lui Raed Arafat. Am intors pe toate fețele această intâlnire fără să găsesc vreo explicație plauzibilă. Asta până aseară, când l-am auzit pe Johannis spunând – ca și când asta este marea lui prioritate in momentul acesta, că i-a solicitat lui Orban să incheie „evaluarea” lui Arafat, băgat pe „culoarele justiției”, pentru a putea lua o decizie in ceea ce-l privește. Hopa.. zic, ambele momente in aceeași zi? Adică și vizita lui Klemm și ingerința absolut neconstituțională (dar parcă mai contează) a președintelui in treburile executivului? Deci despre asta să fie vorba? Despre interesul pentru SMURD, al cărui părinte este Arafat și prin extensie pentru sistemul de urgențe?
Plecând de la această „coincidență”, pot trage concluzia – speculând desigur, ce altceva pot face, chiar dacă in cheie conspiraționistă, că „vizita” aceasta e legată de interesul, care nu e deloc nou, al unor mari rechini ai afacerilor transnaționale pe care Klemm ii reprezintă și Johannis ii servește – fiind o afacere cu nouă zerouri după unele surse – pentru trecerea SMURD (după care urmează intreg sistemul de sănătate și educație ca și serviciile publice, cu infint mai multe zerouri) din portofoliu statului, căruia i se va da lovitura de grație, in cel al unor entități străine multinaționale, ale căror interese le servește președintele impostor de la Cotroceni și guvernul lui de strânsură instalat de el printr-o lovitură de palat la Victoria.
Și ca să nu se mai repete mișcările de protest din 2011/2012, care l-au făcut pe ambasadorul de atunci al SUA, Gitenstein, ajuns intre timp la conducerea Fondului Propritatea unde sunt cele mai atractive active ale statului, să exclame iritat vis a vis de protestatarii care ii incurcau socotelile „să fiți mulțumiți că nu sunteți impușcați de pe blocuri ca in Siria”, de data asta, ambasada SUA identificând in Arafat simbolul și nucleul rezistenței la atacul neoliberalismului colonial asupra sistemului de sănătate, probabil că l-au contactat pentru a-i arăta care-i sunt alternativele…
In treacăt fie spus, pentru că prea seamănă, reamintesc ceea ce am mai spus aici intr-un alt context la fel de dramatic și anume, că același „modus operandi” de tip gangsteresc pe care il intuiesc acum cu Arafat, l-a folosit și emisarul american Phillip Gordon trimis de Victoria Nuland de urgență la București, pentru ca impreună cu același ambasador Gitenstein să supravizeze inăbușirea neașteptatei răbufniri de demnitate națională a românilor care, cu opt milioane voturi l-au dat jos printr-un referendum absolut valid de la Cotroceni, pe protejatul lor, Traian Băsescu. Atunci cei doi gangsteri internaționali s-au deplasat inopinat la Palatul Cotroceni, unde scaunul de președinte interimar era ocupat de Crin Antonescu pe perioada suspendării președintelui titular, căruia i-au arătat care sunt alternativele pe care le are. Și Antonescu a ales. Din acel moment a fost vizibil un cu totul alt om. In aceeași seară după vizita celor doi, Antonescu a dat fuga la Realitatea Tv unde, spre surprinderea tuturor, când toată suflarea românească aștepta de la el gesturi de mare om de stat, a declarat că singurul lucru de care se teme este Departamentul de Stat al SUA.
Restul e istorie… Cam asta trebuie sa livreze Neamțul, smurdul la americani, portul constanta la olandezi si Hidroelectrica Germaniei. Nu mai conteaza ca este un atac vădit la siguranta naționala si la suveranitatea romaniei
CARE EUROPA ?
MAI EXISTA ACEST CONTINENT POPULAT DE MONSRTI ???